Proiectul de lege privind ratificarea acordului încheiat cu SUA pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi retehnologizarea reactorului 1 a trecut, ieri, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 307 voturi “pentru” şi două abţineri. Proiectul de act normativ va fi înaintat spre dezbatere şi vot Senatului, care este for decizional cu privire la această lege.
“Este un pas mare care l-am făcut spre adoptarea, spre ratificarea acestui acord şi spre întărirea parteneriatului strategic între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite. A fost semnat la Bucureşti în decembrie, a fost semnat, de asemenea, un memorandum între Guvernul României şi Banca de Export-Import a SUA pentru o linie de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte în energie, în domeniul nuclear şi în domeniul gazelor naturale. Este un acord istoric, care sunt convins că va fi ratificat în scurt timp şi de colegii din Senat şi îl vom putea pune în practică în aşa fel încât să putem începe investiţiile la Cernavodă, unităţile 3 şi 4, şi retehnologizarea unităţii 1”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei, imediat după votul din Camera Deputaţilor.
Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, a fost semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020 şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020.
Acordul vizează mai multe arii de cooperare, printre care: proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1, cooperarea în domenii precum reglementarea, cercetarea şi dezvoltarea, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi, pregătirea personalului.
Adiţional proiectelor actuale, proiectului unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizării unităţii 1 CNE Cernavodă, acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi scalabilităţii tehnologiilor nucleare.
Acordul va fi în vigoare timp de 30 de ani, după care va fi prelungit automat cu perioade succesive de 5 ani, cu excepţia cazului în care una dintre părţi notifică celeilalte părţi, intenţia sa de a nu îl prelungi. Fiecare parte semnatară poate denunţa acest acord printr-o notificare transmisă cu cel puţin un an înainte de termenul final stabiliit.
Acordul a fost avizat favorabil de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, de Consiliul Legislativ şi a primit şi avizul favorabil al DG Energy din cadrul Comisiei Europene, care în avizul său recomandă părţii române să se adreseze şi DG GROW, care este responsabilă cu aplicarea dispoziţiilor privind achiziţiile publice.
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a transmis la finalul anului trecut Comisiei Europene că dispoziţiile Tratatului EURATOM vor prevala în caz de conflict între dispoziţiile acordului şi dispoziţiile tratatului respectiv, precizând că autorităţile din ţara noastră vor menţine un dialog constant cu Comisia de la Bruxelles.
