Închiderea, în 2023, a peste 6700 de dosare penale de corupţie din cauza intervenirii prescripţiei penale ar fi putut fi evitată dacă politicienii care au ocupat fotoliul de ministru al Justiţiei din noiembrie 2019 şi până acum şi-ar fi făcut treaba, susţine, în două postări pe pagina oficială de Facebook, Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei în guvernul Dăncilă, în perioada aprilie – 4 noiembrie 2019.
Ana Birchall arată: “Această practică a închiderii dosarelor pentru că a intervenit prescripţia a continuat şi în 2023 şi va continua şi în 2024. Răspunde cineva? (…) De exemplu, cei care au redactat iniţial atât de neprofesionist articolul din Codul Penal declarat neconstituţional de către CCR. Sau miniştrii care, începând cu sfârşitul anului 2019 (când legat, fără risc de constituţionalitate, se putea reglementa acest aspect invederat de CCR), nu au făcut nimic, deşi eu, când am plecat de la Ministerul Justiţiei am lăsat în minister analiza necesară pentru modificarea legislativă care se impunea. Sau procurorii si judecatorii care au tergiversat cu anii cercetarea şi judecarea dosarelor. Sau se continuă cu deja tradiţionalul «las’ că merge şi aşa»? Dosarele se închid pe bandă rulantă, cei care au încălcat legea scapă, nu se recuperează niciun leu… Şi ne mai mirăm de ce încrederea în justiţie a românilor cinstiţi şi de bună credinţă este la cote de avarie!”.
Printre cei acuzaţi de fostul ministru al Justiţiei se numără şi Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, despre care Ana Birchall afirmă că în mandatul acestuia în fruntea Ministerului Justiţiei s-au redactat şi adoptat Codul Penal şi Codul de Procedura Penală, incluzând articolul privind prescripţia (articol declarat neconstituţional).
Doamna Birchall conchide: “În orice ţară normală numai pentru acest rău provocat justiţiei, statului de drept şi încrederii românilor în justiţie, asemenea persoane ar fi dispărut definitiv din viaţa publică… Numai că în România sunt promovaţi!”.
Am încercat să aflăm şi opinia ministrului Cătălin Predoiu şi a fostului ministru al Justiţiei, Stelian Ion despre afirmaţiile făcute de doamna Birchall, dar cei doi politicieni nu au răspuns, până la închiderea ediţiei, apelurilor noastre.
Menţionăm că, la sfârşitul lunii decembrie 2023, numărul cauzelor închise prin constatarea împlinirii termenului de tragere la răspundere penală a ajuns la 6.747 dosare. Deciziile pronunţate în 2022 de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi cele date de Curtea Constituţională cu privire la prescripţie au dus la închiderea majorităţii proceselor de corupţie aflate anul trecut pe rolul instanţelor de judecată. Unica soluţie a judecătorilor – obligaţi să respecte deciziile ÎCCJ şi CCR – a fost, inevitabil, aceeaşi: încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei. Printre inculpaţii de rang înalt care au scăpat anul trecut de închisoare datorită intervenirii prescripţiei răspunderii penale se numără Şerban Pop (fost vicepreşedinte al ANAF, condamnat pe fond la 13 ani de puşcărie pentru o mită de 2,5 milioane de euro luată de la Sorin Ovidiu Vîntu în scopul de a asigura, de la vârful Fiscului, o rambursare ilegală de TVA de aproape 230 de milioane de lei către Petromservice), Elena Udrea (acuzată de trafic de influenţă de 3,4 milioane de euro în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu, în Dosarul Hidroelectrica – hotărrea în acest caz aparţine instanţei de fond, decizia definitivă urmând a fi pronunţată de ÎCCJ la finalul lunii ianuarie 2024), Ioana Băsescu (acuzată de instigare la delapidare şi spălare de bani, în Dosarul finanţării campaniei electorale din 2009), Elena Udrea – în acelaşi dosar al finanţării campaniei din 2009 unde era acuzată de instigare la luare de mită şi spălare de bani -, şi Darius Vâlcov – care, datorită prescripţiei răspunderii penale, a scăpat de condamnarea de 6 ani şi 6 luni pentru luare de mită.
Deciziile de încetare a proceselor penale în dosarele de corupţie ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii sunt date de magistraţi, fără a se lua în considerare decizia din 24 iulie 2023 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care susţine că instanţele naţionale nu sunt autorizate să aplice un standard naţional de protecţie privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele deduse respectivelor cauze penale.
Hotărârea CJUE arată: “O asemenea repunere în discuţie ar avea astfel drept consecinţă agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripţiei timp de aproape patru ani în România”.
Deşi decizia CJUE ar trebui aplicată în toate procesele penale de corupţie şi fraude cu fonduri europene, se pare că ea a intervenit prea târziu şi procurorii din ţara noastră nu au mai putut să ceară anularea soluţiilor de încetare a procesului penal pronunţate de instanţe în ultimul an.
Astfel, infractorii nu au răspuns penal, deşi în dosarele respective prejudiciile se ridicau la miliarde euro, pagube ce vor rămâne nerecuperate, sume la care se adaugă alte milioane sau zeci de milioane euro reprezentând costuri cu ancheta şi judecata penală.
• Stelian Ion: “Poziţionarea doamnei Birchall reprezintă mai mult o formă de aroganţă fără acoperire”
Fostul ministru al Justiţiei în guvernul Cîţu, deputatul Stelian Ion (USR) consideră că afirmaţiile doamnei Ana Birchall reprezintă mai mult o formă de aroganţă fără acoperire.
Stelian Ion a declarat pentru ziarul BURSA: “În mandatul de ministru al Justiţiei, doamna Ana Birchall nu a promovat niciun proiect de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală, dar a fost constituit un grup de lucru care să actualizeze şi să sistematizeze modificările necesare la cele două coduri. Singurul ministru al justiţiei din perioada 2018-2022 care a avut o poziţionare din care rezultă că ar fi văzut problema, ar fi conştientizat pericolul vidului legislativ, este Ana Birchall, care însă se întreabă retoric ce au păzit ceilalţi miniştri, explicând că ea nu putea interveni (prin OUG, ca şi când nu putea promova prin Ministerul Justiţiei, sau ca deputat, un proiect/propunere legislativă punctuală de rezolvare a problemei) pentru că în Parlament era propunerea rezultată din Comisia Iordache. Nimic nu îl oprea pe ministrul justiţiei sau pe un deputat foarte deştept, mai deştept decât toţi ceilalţi la un loc, să propună completarea art. 155 cu alin. (1) despre care CCR ne-a spus ulterior că şi-a încetat aplicabilitatea la 9 august 2018. Adevărul este că la acea dată era aproape imposibil să prevezi mizeria CCR din 2022, iar poziţionarea doamnei Birchall reprezintă mai mult o formă de aroganţă fără acoperire. La fel cum l-au reprezentat şi numeroasele sfaturi pe care ni le dădea din tribune, despre cum să desfiinţăm în 2021 Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, ignorând fără urmă de jenă faptul că votase cot la cot cu colegii ei pesedişti din Epoca Dragnea pentru înfiinţarea secţiei speciale”.
Domnul Stelian Ion a precizat că succesorul în funcţia de ministru al Anei Birchall, ministrul Cătălin Predoiu, în tot cursul anului 2020 nu a propus niciun proiect de punere în acord a legislaţiei penale cu deciziile CCR, deşi la Ministerul Justiţiei era schiţat deja un proiect mai amplu, încă de pe vremea predecesoarei sale, care includea mai multe articole care trebuiau puse în acord.
În ceea ce priveşte mandatul său de ministru al Justiţiei, Stelian Ion a arătat: “După preluarea portofoliului de ministru, eu am reactivat grupul de lucru înfiinţat în 2019 care se ocupase de redactarea iniţiala a proiectului de modificare a celor două coduri penale pentru a-l actualiza, a-l completa şi cu celelalte decizii apărute între timp şi a-l finaliza. În luna aprilie 2021 acest grup de lucru s-a concentrat pe modificarea Codului de procedură penală în acord cu decizia CCR nr. 233/07.04.2021, decizie extremă, care impunea obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti penale odată cu pronunţarea şi avea potenţial de creare a unui vid legislativ. Textul a fost finalizat în timp util, fiind promovat ca iniţiativă parlamentară pentru a câştiga timp. A fost evitat astfel un dezastru cu impact negativ asupra foarte multor dosare penale. În iulie 2021 am finalizat proiectul de modificare a Codului penal şi am pornit procedura de adoptare a proiectului de modificare a acestuia, punând proiectul în consultare publică, şi care conţinea inclusiv modificarea art. 155. Termenul de consultare a expirat pe 8 septembrie, dată după care putea fi putea fi aprobat în guvern şi trimis către Parlament. Pe 2 septembrie am pus în consultare publică şi proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală . După 15 octombrie 2021 şi acest proiect putea fi trimis spre aprobare în Guvern şi apoi către Parlament. După ce USR a ieşit de la guvernare, în viitoarele Cabinete, domnul Predoiu a revenit în funcţia de ministru al Justiţiei, dar în loc să continue procedura de aprobare în guvern a proiectelor de lege, după circa jumătate de an, fără nicio justificare raţională, a pus din nou în consultare cele două proiecte. În schimb, imediat după pronunţarea deciziei CCR nr. 358/2022 Predoiu a iniţiat o OUG de modificare a art. 155 din Codul Penal, deşi putea solicita adoptarea unei iniţiative parlamentare depuse în decembrie 2021 de colegii mei din USR, similară proiectului de OUG, aflată la camera decizională. Dintr-o anumită perspectivă demersul a fost tardiv pentru că nu a salvat miile de dosare care vor fi închise, dar mai grav este că modificarea Codului penal prin OUG a fost o cale extrem de riscantă pentru că vulnerabilizează în continuare instituţia întreruperii prescripţiei răspunderii penale (OUG a fost emisă în condiţiile în care în Parlament exista o propunere legislativă cu acelaşi obiect, aflată în camera decizională, care putea fi adoptată într-o singură zi)”.
Privind retrospectiv, domnul Stelian Ion consideră că motivul pentru care nu a accelerat procedura îl constituie în primul rând faptul că nu exista la acel moment o decizie CCR extremă care să creeze riscul unui vid legislativ.