Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) avertizează cu privire la efectele adverse ale unei posibile taxe pentru băuturile răcoritoare. De fiecare dată când se pune problema acoperirii unui deficit bugetar, taxarea băuturilor răcoritoare revine în atenţia guvernanţilor ca şi cum ar fi o soluţie universală de tratare a golurilor din buget, fără a fi luate în considerare consecinţele negative în lanţ ale unei astfel de iniţiative, cu atât mai puţin caracterul profund discriminatoriu al acesteia. De fapt, o acciză pe zahar riscă să taxeze consumatorii, un sector economic care este un bun contribuabil la bugetul de stat şi economia în ansamblu.
“Privim cu îngrijorare cum sectorul nostru este din nou vizat, deşi am fost afectaţi în ultimul an de o serie de măsuri discriminatorii, care au dus la o scădere graduală a pieţei. Cea mai recentă măsură de acest gen, introdusă cu doar 6 luni în urmă, este mărirea cotei de TVA de la 9 la 19% şi care se aplică doar pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. Această măsură profund discriminatorie a determinat deja o scădere a pieţei de aproximativ 6% şi o nouă taxă adresată doar producătorilor de băuturi răcoritoare pune o presiune greu de gestionat de către orice companie”, a declarat Alice Nichita, preşedinte ANBR.
Posibila suprataxare a băuturilor răcoritoare cu zahăr în contextul noilor ajustări fiscale analizate de Guvern se va resimţi direct de către consumatorul final.
După mărirea din ianuarie a cotei de TVA de la 9 la 19% pentru băuturile răcoritoare, o nouă majorare a preţurilor va crea presiuni majore asupra buzunarului consumatorilor, deja puternic afectat de inflaţia aflată la cote îngrijorătoare. Impactul direct al unei posibile accize va determina o creştere directă a preţului mediu pe litru la raft între 20-25% şi până la 50% pentru băuturile în ambalaje la peste 2.5l. Mai exact, creşterea directă a preţului înseamnă +14 puncte procentuale faţă de rata medie actuală a inflaţiei din România şi +5 puncte procentuale peste rata medie a inflaţei din industria alimentară.
Sectorul de băuturi răcoritoare, ca parte a industriei alimentare, reprezintă o componentă importantă a economiei naţionale. Impunerea unei noi taxe ar penaliza o industrie cu o rată foarte bună a colectării taxelor şi impozitelor şi care a susţinut demersurile întreprinse de autorităţi în ceea ce priveşte reducerea considerabilă a aspectelor ce ţin de practicile evazioniste. Impactul negativ se va reflecta, pe termen lung, asupra întregului lanţ de valoare şi asupra economiei în ansamblu, ceea ce face ca această măsură să fie una totalmente disproporţionată.
ANBR estimează o scădere a volumelor de vânzări care va conduce la o diminuare cu 52 milioane euro a TVA-ului achitat la bugetul de stat, la care se adaugă scăderea pe lanţul de valoare a taxelor şi impozitelor plătite, pornind de la furnizorii de materii prime (ingrediente, ambalaje), partenerii comerciali, până la industria Horeca.
Efectele negative vor fi resimţite de întregul lanţ de valoare, de la fermierii care cultivă sfecla de zahăr în România, până la magazine, baruri şi restaurante, inclusiv prin pierderi de locuri de muncă. În perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă, prin efect direct, indirect şi indus.
Scaderea contribuţiei totale în economie, prin impactul asupra cifrei de afaceri. În perioada 2017-2020, contribuţia industriei la economia naţională s-a ridicat la peste 3,65 miliarde euro, din care peste 1 miliard de euro valoare adaugată brută directă.
În perioada 2017-2020, industria de băuturi răcoritoare a contribuit direct la bugetul de stat cu peste 416 milioane euro reprezentând TVA şi impozite indirecte, conform unui studiu din 2022 efectuat de Deloitte România.