Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) prognozează, de mai mulţi ani, apropierea iminentă a unui vârf al consumului de benzină, însă acest vârf se dovedeşte, cel puţin deocamdată, un miraj, după cum a scris recent Javier Blas, analist al pieţei energiei la Bloomberg.
“Chiar dacă vânzările de vehicule electrice au crescut, industria petrolieră globală a vândut mai multă benzină ca niciodată în acest an, depăşind vârful anterior din 2019”, subliniază Blas, care apoi aminteşte că IEA considera maximul din 2019 un record care nu va mai fi atins niciodată.
În cadrul unui raport publicat la jumătatea acestui an, IEA a estimat nivelul cererii globale de benzină din 2019 la 26,7 milioane de barili pe zi. Ulterior estimarea a fost revizuită în creştere la 26,8 milioane de barili pe zi.
Prognoza pe termen scurt de la IEA arată că cererea de benzină va atinge un nou record şi în 2024, de 27 de milioane de barili pe zi, după un nivel de 26,9 milioane în 2023 (vezi graficul).
În aceste condiţii, Javier Blas constată că “vârful cererii de benzină a fost amânat cu cinci ani, până în 2024 din 2019, şi nu voi fi surprins dacă, odată cu actualizarea prognozelor pe baza noilor date, vârful este împins şi mai departe”.
Prognoza pe termen mediu de la IEA arată o menţinere a cererii globale de benzină la 26,6 milioane de barili pe zi în 2024 şi 2025, urmată de scăderi până la 25,8 milioane de barili pe zi în 2028, un nivel apropiat celui înregistrat în 2017, de 25,9 milioane de barili pe zi.
Tendinţa consumului de benzină este explicată de analistul de la Bloomberg prin faptul că “în afara cartierelor bogate, motorul cu ardere internă încă domneşte suprem”, în condiţiile în care “în zonele din clasa mijlocie şi muncitoare, tranziţia energetică rămâne o perspectivă îndepărtată”.
Javier Blas aminteşte doar în trecere, din păcate, că şi adoptarea semnificativă a automobilelor electrice în “cartierele bogate” a fost determinată, într-o foarte mare măsură, de subvenţiile masive acordate de guverne, atât consumatorilor cât şi producătorilor.
Practic este vorba despre programe de asistenţă socială pentru producători şi pentru cei care îşi permit să cumpere maşini de zeci de mii de euro, în timp ce categoriile sociale defavorizate, care vor include în curând şi aşa-numita “clasă medie”, sunt distruse sistematic de preţurile tot mai mari ale energiei.
Blas mai subliniază că avansul neaşteptat al cererii de benzină a avut loc pe fondul apariţiei unor obstacole semnificative, cum sunt preţurile mari, persistenţa muncii de la domiciliu după pandemie, care influenţează negativ cererea, şi încetinirea creşterii economice din China.
În opinia analistului de la Bloomberg, prognozele eronate oferă lecţii importante, atât pentru ei care le publică, dar şi pentru consumatori. “Previziunile care arată scăderi susţinute ale cererii supravieţuiesc rareori trecerii timpului – nu doar ani mai târziu, ci adesea la câteva luni de la publicare”, scrie Blas.
Astfel se creează “o imagine înşelătoare a ritmului tranziţiei”, deoarece “anunţurile privind vârful cererii generează o mulţime de titluri, dar când consumul depăşeşte aceste vârfuri, publicul rareori aude despre asta”. A treia lecţie amintită de Blas este că “trecerea de la combustibilii fosili va dura mai mult decât se aşteptau mulţi”.
Bineînţeles că autorităţile vor încerca să forţeze scurtarea perioadei, fără să evalueze atent reacţiile consumatorilor, care încă mai sunt şi “alegători”, şi există o probabilitate ridicată a declanşării unor revolte sociale majore, pe fondul încălcării cu impunitate a dreptului la viaţă al oamenilor.
În partea finală a analizei sale, Javier Blas arată că “cererea de benzină beneficiază de o forţă puternică: lumea devine din ce în ce mai bogată”, în condiţiile în care “în 2023 erau în uz aproximativ 1,1 miliarde de maşini de pasageri, în creştere de la circa 850 de milioane cu un deceniu mai devreme”.
Mai mult, numărul maşinilor pe benzină a crescut, chiar dacă un procent tot mai mare din total îl reprezintă maşinile electrice, iar “tendinţa va dura decenii, mai degrabă decât ani, până la inversare”. Pentru Blas, “benzina rămâne rege, indiferent ce spun prognozele”.
Şansele îndeplinirii previziunii sale sunt foarte mari dintr-un motiv simplu: densitatea energetică a hidrocarburilor este mult mai mare decât a bateriilor fabricate după tehnologiile actuale, iar dependenţa de o singură sursă de energie, care mai depinde şi de toanele vremii, reprezintă o reţetă sigură pentru colapsul societăţilor care ignoră legile fizicii.
