Comandantul Corcodel, „ars” a doua oară de DIICOT pentru fraudarea unui concurs la Jandarmerie. Cum au fost găsite subiectele transmise prin Telegram MOTIVARE

258 citiri

Marian Corcodel, cămătarul-colonel condamnat definitiv anul trecut pentru furt de motorină din vehiculele Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei, încearcă din pușcărie să scape de noul dosar penal în care DIICOT l-a trimis în judecată pentru fraudarea unui concurs pentru trecerea în corpul ofițerilor. Pe scurt, Marian Corcodel i-a ajutat pe câțiva jandarmi aleși „pe sprânceană” să acceadă în posturi mai bune, transmițându-le răspunsurile la subiecte prin aplicația Telegram.

Rafinamentul fraudei constă tocmai în această modalitate de comunicare, deoarece aplicația Telegram garantează că mesajele trimise dispar după câteva secunde, iar Marian Corcodel și oamenii lui credeau că în acest mod evită a fi interceptați.

Ca o măsură suplimentară de protecție, destinatarii trebuiau să arunce telefoanele mobile, însă unii n-au făcut-o, permițându-le astfel procurorilor să recupereze mesajele „din memoria ascunsă, cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice”.

Alte convorbiri au fost identificate de ofițeri de poliție judiciară ai Serviciului tehnic din cadrul DNA, prin accesarea directă a Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, fără suport tehnic din partea Serviciului Român de Informații.

Un alt element inedit este acela că unul dintre jandarmi tot a picat examenul, deși îi fuseseră date subiectele și răspunsurile.

Toate aceste detalii se regăsesc în motivarea hotărârii din 02.03.2023 prin care Tribunalul București a dispus începerea judecății în al doilea dosar al lui Marian Corcodel, în prezent în stare de detenție.

Fostul comandant al BADJ a contestat această soluție la Curtea de Apel București, unde are termen pe data de 12.04.2024.

Cum au fost recuperate convorbirile transmise prin aplicația Telegram

Procurorii DIICOT notează că gruparea infracțională a avut un scop bine determinat și a fost condusă de Marian Corcodel.

• „Gruparea a avut o activitate infracțională bine planificată, (…) scopul final fiind promovarea intereselor celor trei subofițeri în vederea obținerii gradului de ofițer.
• Deși informațiile inițiale arătau că gruparea infracțională reușise să recruteze patru subofițeri, ancheta nu a reușit să conducă la identificarea celei de-a patra persoane.
• Cu toate acestea, în apropierea datei susținerii concursului, inc. Ruşanu Petruţ Daniel a purtat discuții cu martorul (…), separat de restul grupului, în vederea transmiterii către acesta a răspunsurilor corecte la concurs, însă din motive obiective nu i le-a transmis.
• Inculpații au folosit pentru transmiterea subiectelor și rezultatelor telefoane și cartele telefonice prepaid achiziționate în acest scop și activate în preajma zilei de 01.04.2021, iar inc. (Corcodel Marian – n.r.) a pus la dispoziția inc. (Todoran Radu Gabriel – n.r.) un telefon mobil considerat de membrii grupării infracționale ca prezentând garanții superioare de siguranță împotriva eventualelor interceptări ale comunicațiilor de către organele de urmărire penală.
• Col. (Ruşanu Petruţ Daniel – n.r.) a transmis mai departe subiectele și răspunsurile prin intermediul aplicației de tip smartphone Telegram către plt. adj. (la acea dată) (Stănică Ionuţ – n.r.) și plt. adj. (Mezdrea Silvia Florentina – n.r.) în cursul aceleiași zile
• Înțelegerea dintre inculpați era ca după finalizarea acțiunii de fraudare din data de 01.04.2021 să arunce telefoanele și cartelele folosite pentru transmiterea rezultatelor.
• Cu toate acestea, unii dintre inculpați au păstrat telefoanele și cartelele folosite în data concursului, fiind descoperite și ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare.
• De asemenea, toți membrii grupului infracțional au șters din memoria telefoanelor comunicațiile purtate prin intermediul aplicațiilor smartphone relativ la transmiterea subiectelor, însă o parte dintre acestea a fost recuperată din memoria ascunsă cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice.
• În urma activității infracționale a grupării, doi dintre subofițerii care au beneficiat de transmiterea frauduloasă a rezultatelor, respectiv plt. adj. șef (Lefter Viorel Călin – n.r.) și plt. adj. (Stănică Ionuţ – n.r.), au reușit să finalizeze cu succes operațiunea de fraudare, însă inc. (Mezdrea Silvia Florentina – n.r.) nu a reușit, fiind declarată respinsă cu nota 7,40.
• Astfel, plt. adj. șef (Lefter Viorel Călin – n.r.) (…) a fost numit în corpul ofițerilor cu gradul de căpitan, începând cu data de 15.09.2019, la Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române – U.M. 0260 București-Serviciul Resurse Umane pe postul de ofițer specialist I, iar plt. adj. (Stănică Ionuţ – n.r.) a fost numit în corpul ofițerilor începând cu data de 15.09.2021 la Gruparea de Jandarmi Mobilă”, se reține în documentul citat.

Cum a încercat Marian Corcodel să scape de al doilea dosar al DIICOT

Pe data de 02.03.2023, Tribunalul București a confirmat legalitatea rechizitoriului DIICOT și a dispus începerea judecății în acest dosar pentru constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității.

• „Orice critică ce tinde la sublinierea netemeiniciei acuzației aduse inculpatului este inadmisibilă în faza de cameră preliminară, putând face obiect al dezbaterii in faza de judecată.
• De altfel, o mare parte dintre susținerile inculpatului in cadrul cererilor și excepțiilor formulate intră în această categorie, criticându-se lipsa probelor care să susțină acuzațiile aduse, făcându-se referire, de exemplu, la faptul că nu se prezintă dovezi că ar fi fost inițiatorul grupului (…), că în materialul probator nu se regăsesc interceptări ale convorbirilor telefonice (…), că rechizitoriul nu conține referiri explicite la dovezile care ar atesta implicarea inculpatului Corcodel Marian în fraudarea examenului (…).
• Inadmisibila in faza de cameră preliminară este și critica inculpatului referitoare la încadrarea juridică a faptei.
• Judecătorul de cameră preliminară reține că informațiile care stau la baza sesizării din oficiu pot proveni din surse deschise (presă, pagini de internet diverse, baze de date accesibile publicului) sau închise (interceptări ale comunicațiilor sau alte mijloace probatorii realizate într-o altă cauză penală), nefiind absolut necesar a fi menționată în cuprinsul actului de sesizare din oficiu sursa informațiilor. În măsura în care informațiile sunt suficient de precise, organul de urmărire penală este obligat să se sesizeze din oficiu.
• Așadar, critica inculpatului referitoare la faptul că nu a fost indicată în cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu sursa informațiilor care au stat la baza sesizării nu poate atrage nulitatea procesului verbal de sesizare din oficiu.
• De altfel, din cuprinsul prevederilor art. 292 C.proc.pen. nu rezultă că procesul verbal de sesizare din oficiu ar trebui să cuprindă aceste mențiuni.
• În acord cu inculpatul în ceea ce privește obligativitatea organelor de urmărire penală de a indica dacă în cauză a existat un denunț, judecătorul de cameră preliminară observă atât din cuprinsul rechizitoriului și din răspunsurile DNA la cererile și excepțiile formulate de inculpați, cât și din întreg dosarul de urmărire penală, că în cauză nu s-a formulat niciun denunț.
• În ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză, conform răspunsului transmis de DNA (…), interceptarea comunicațiilor a fost pusă în executare de către ofițeri de poliție judiciară ai Serviciului tehnic din cadrul DNA, prin accesarea directă a Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, fără suport tehnic din partea Serviciului Român de Informații.
• Judecătorul de cameră preliminară observă pe baza celor de mai sus că Serviciul Român de Informații nu a avut nicio implicare în punerea in executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate în cauză, în ceea ce privește interceptarea convorbirilor și comunicărilor telefonice, măsura fiind pusă în executare de ofițeri de poliție judiciară din cadrul Serviciului tehnic al DNA, prin accesarea directă a structurii tehnice a CNCI.
• Chiar și presupunând că simpla accesare directă a CNCI de către ofițerii de poliție judiciar ar constitui sprijin tehnic, o asemenea împrejurare nu poate echivala cu o activitate de cercetare penală realizată de ofițeri din cadrul SRI”, se arată în motivare.

De ce a ajuns după gratii comandantul Marian Corcodel

Colonelul Marian Corcodel a folosit a folosit ierarhia militară pentru a crea un grup infracțional organizat, notează judecătorii Curții de Apel București în motivarea deciziei prin care l-au condamnat pe fostul șef Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei la pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Marian Corcodel a scăpat prin prescripție de acuzația de cămătărie la Jandarmerie, precum și de cea de grup infracțional, fiind condamnat doar pentru delapidarea unității militare.

Marian Corcodel a susținut pe parcursul întregului proces penal că este nevinovat, că banii pe care îi dădea subordonaților nu erau camătă, ci simple împrumuturi, că grupul infracțional organizat nu există și că delapidarea unității militare e „o făcătură”.

În motivarea deciziei definitive de condamnare din data de 27 iulie 2023, judecătorii îi desființează punct cu punct susținerile lui Marian Corcodel și arată contrariul: că acesta a condus un grup infracțional organizat la nivelul Bazei de Administrare a Jandarmeriei, că dădea bani cu dobândă și că fura motorină din stocurile unității militare.

Mai mult, în timpul procesului, fostul comandant s-a răzbunat pe un martor care fusese audiat pe fond cu privire la acuzațiile DIICOT.

Judecătorii Curții de Apel București au explicat că infracțiunile de camătă și grup infracțional organizat s-au prescris, urmare a deciziilor CCR și ICCJ din 2022, astfel că l-au condamnat pe Marian Corcodel doar pentru delapidare.

Astfel, fostul comandat a scăpat cele două acuzații grave care i-ar fi putut aduce, fiecare, pedepse de până la 5 ani de închisoare, iar în urma contopirii Marian Corcodel s-ar fi putut uita la o pedeapsă cu două cifre.