Cineva chiar ar trebui să scrie o carte despre istoria SIF-urilor şi despre cum statul român, prin Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), a contribuit din plin la neaplicarea legilor în detrimentul protejării celor câteva milioane de acţionari la SIF-uri. Finalul cărţii încă nu este cunoscut, deci mai avem de aşteptat. Dar cu naivitate, eu am pariat pe principiile şi valorile care se aplică în alte pieţe europene, considerând că bursa românească nu poate să mai rămână la nivelul anilor 1990. Rămâne de văzut dacă acele principii vor prevala. Sunt încă optimist!
În nicio ţară europeană nu există o bursă unde administratorii unor companii listate să folosească banii acelor companii pentru a-şi cumpăra propriile acţiuni prin interpuşi. Dar la SIF-urile româneşti sunt atât de multe acţiuni proprii cumpărate, încât administratorii au ajuns să controleze aceste companii cu voturile acţiunilor proprii, deţinute prin interpuşi. Chiar aşa stau lucrurile la SIF Banat Crişana (SIF1), SIF Muntenia (SIF4) şi tot aşa va fi într-un viitor apropiat şi la SIF Oltenia (SIF5).
La bursele civilizate ale lumii nu se întâmplă aşa ceva pentru că ar fi ilegal. O astfel de practică nu ar putea produce niciun beneficiu economic şi, mai mult, ar putea frauda voinţa investitorilor. În România, lucrurile sunt clare din punct de vedere legal. Legea 31/1990 nu permite cumpărarea de acţiuni proprii prin interpuşi. Legiuitorul român, chiar de la începuturile instalării capitalismului, acum mai bine de 31 ani, a încercat să prevină posibilitatea preluării abuzive a companiilor de către administratori. Dar în anul 2021, ASF-ul permite astfel de practici, care eludează spiritul legii 31/1990 şi-i prejudiciază pe acţionari. Şi cu toate astea, chiar dacă de mai multe luni suntem mai mulţi acţionari la SIF-uri care reacţionăm, scriem şi tot explicăm ceea ce se petrece, funcţionarii ASF rămân impasibili. Să fie vorba numai de rea voinţă sau se mai adaugă şi posibil corupţia?
Numeroşi acţionari la SIF-uri, inclusiv subsemnatul, am făcut sesizări la ASF în privinţa încălcării legii 31/1990, dar şi în privinţa conflictelor de interese existente la SIF1 şi SIF4, mai ales în cazul fondurilor alimentate de SIF1 şi SIF4. În ceea ce priveşte legea 31/1990, ASF ne-a răspuns că nu are competenţa să o interpreteze.
Pe scurt, ASF nu pare prea interesată de faptul că investitorii în piaţa de capital românească sunt prejudiciaţi, cel mai probabil, chiar prin încălcarea legii societăţilor comerciale.
În privinţa conflictelor de interese, ASF ar fi trebuit să ne răspundă în maxim 30 de zile la sesizarea făcută. Dar acest termen a fost de mult depăşit.
S-au întâmplat multe de când noi, investitorii prejudiciaţi la SIF-uri, am demarat în mod independent, dar şi prin Asociaţia Investitorilor la SIF-uri (AISIF), mai multe acţiuni legale, reclamând faptele administratorilor, mai ales ale domnului Bogdan Drăgoi, preşedintele Consiliului de Administraţie al SIF1.
Apoi, cea mai importantă mişcare a Administratorilor SIF-urilor din această perioadă a fost începerea unui proces de transfer al acţiunilor SIF1 şi SIF4, deţinute de fondurile interpuse, către SIF5. Aparent, administratorii SIF-urilor consideră că prin adăugarea unui strat suplimentar de conflict de interese şi deţineri încrucişate vor crea confuzie în rândul investitorilor şi autorităţilor. SIF1 şi SIF4 controlează SIF5, direct şi prin fonduri interpuse, iar în ultimele două luni SIF5 a început să cumpere acţiuni SIF1 şi SIF4 de la fondurile interpuse.
În timp ce ASF nu a reacţionat, două din fondurile interpuse, administrate de SAI Swiss Capital, cu conflict de interese flagrante cu SIF1 şi SIF4, au transferat 6% din capitalul SIF4 către SIF5. În acest context, lipsa de reacţie a ASF deja produce efecte concrete în piaţă. Acţiuni SIF1 şi SIF4 cumpărate cu banii SIF1 şi SIF4 au fost transferate către SIF5, o companie controlată direct şi prin fonduri interpuse tot de SIF1 şi SIF4. După ce conducerea SIF5 a fost preluată de SIF1 şi SIF4, SIF5 a cumpărat o parte din acţiunile SIF1 şi SIF4 de la fondurile interpuse. E foarte posibil ca intenţia finală să fie mutarea tuturor acţiunilor SIF1 şi SIF4 de la fondurile interpuse la SIF5. Ameţitor când citeşti această desfăşurare, dar este o acţiune bine gândită!
Legea 31/1990 interzice cumpărarea de acţiuni proprii prin interpuşi, dar nu specifică natura interpuşilor. Schema descrisă mai sus foloseşte, însă, interpuşi. Este evident: dacă SIF1 şi SIF4, direct sau indirect, ajung să controleze SIF5, iar SIF5 cumpără acţiuni SIF1 şi SIF4, de fapt ceea ce se întâmplă este că SIF1 şi SIF4 ajung să-şi controleze propriile acţiuni prin două straturi de interpuşi, primul strat fiind fondurile şi al doilea strat fiind SIF5. Astfel de deţineri, în cantităţi nesemnificative raportat la capitalul unei companii, pot fi neintenţionate, accidentale, şi probabil inofensive. Dar în cazul SIF-urilor este vorba de acţiuni proprii deţinute prin interpuşi cu scopul intenţionat şi premeditat de a controla majoritatea voturilor în adunările generale. Acest scop a şi fost realizat, iar de câţiva ani preşedintele Consiliului de Administraţie al SIF1 şi partenerii săi folosesc resursele SIF-urilor mai mult în scop personal decât în beneficiul proprietarilor SIF-urilor, adică milioanele de acţionari.
Toată această schemă oferă preşedintelui Consiliului de Administraţie al SIF1, Bogdan Drăgoi, şi colaboratorilor săi de la cele trei companii publice, posibilitatea să-şi voteze salarii şi beneficii fabuloase, plus acţiuni gratuite, în timp ce nu oferă mai nimic proprietarilor reali ai SIF-urilor, deoarece nu depind de votul/acordul lor.
Pentru că ASF ignoră prejudicierea investitorilor şi închide ochii la interpretarea legii 31/1990 în spiritul ei, adică în favoarea investitorilor, noi, acţionarii păgubiţi, am făcut ceea ce trebuia să facă de fapt ASF. Am arătat că şi legea la care tocmai ASF are competenţă , pare să fie încălcată de ani de zile sub “supravegherea” ASF. Este vorba de legea 74/2015 care pune în aplicare regulamentul Uniunii Europene 231/2013. Această lege nu permite crearea şi întreţinerea de conflicte de interese în cadrul Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA), aşa cum sunt SIF-urile.
Ce a făcut ASF de când a primit sesizarea noastră? De peste o lună şi jumătate ne tot repetă că “analizează” sesizarea investitorilor şi nu face nimic, deşi, conform legii, ar fi trebuit să fi răspuns în 30 de zile. Şi nu e ca şi cum constatarea conflictelor de interese la SIF-uri ar fi ceva complicat. Este vorba de evidenţe clare despre care s-a scris deja foarte mult.
Mă întreb, pe bună dreptate, oare ce mai supraveghează Autoritatea de SUPRAVEGHERE Financiară? Ce fel de supraveghere aplica ASF – una conform obligaţiei ei legale de a proteja investitorii şi asiguraţii sau una care pare să favorizeze diverse grupuri de interese?
ASF nu numai că dispune de toate pârghiile necesare, dar mai are şi OBLIGAŢIA să protejeze drepturile investitorilor din piaţa de capital. Ei bine, ASF până acum şi-a arătat disponibilitatea numai pentru cauza răufăcătorilor, atât din piaţa de asigurări, cât şi din piaţa de capital. Deşi foarte mulţi funcţionari ASF, sau ceea ce se numea CNVM au fost arestaţi şi condamnaţi de-a lungul anilor, unii dintre funcţionarii actuali ai ASF par să nu fi învăţat nimic din asta.
Istoria anilor petrecuţi în Uniunea Europeană ne arată că a fi un răufăcător sau funcţionar public în slujba răufăcătorilor este o opţiune foarte riscantă şi fără perspectivă. Oare am devenit atât de orbiţi de putere, egoişti şi avari? Rămân, totuşi, optimist că o astfel de tendinţă se va opri în ceea ce eu numesc valori de bine şi inteligenţă umană valorificată în folosul comunităţii.
https://www.bursa.ro/_rss
