La aproape trei luni de când primul caz de variola maimuței a fost raportat în Europa, Organizația Mondială a Sănătății a decis să declare această boală urgență sanitară globală. Până acum au fost raportate peste 16.000 de cazuri, în peste 70 de țări din întreaga lume, iar virusul a ieșit din rețeaua de transmisibilitate de până acum.
O tentativă de a declara urgența sanitară a fost din partea OMS și în luna iunie, când erau doar 3.000 de cazuri, însă experții nu s-au pus e acord atunci. Și acum au existat câteva rețineri.
În acest context, după anunțul OMS, opinia publică s-a împărțit în două: unii sunt de acord că trebuiesc luate măsuri pentru oprirea acestei boli, alții că OMS s-a grăbit deoarece boala nu îi vizează pe toți ci doar pe cei dintr-un grup vulnerabil.
Ziare.com a discutat această situație cu doi experți în Sănătate Publică. Ștefa Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford și Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină sunt de părere că această situație nu trebuia ignorată.
Ștefan Dascălu: ”La fiecare ciclu de replicație, virusl poate suferi mutații”
Cercetătorul în imunologie la Universitatea Oxford, Ștefan Dascălu, a explicat că deși avem un număr relativ mic de cazuri în comparație cu COVID-19, însă la fiecare transmisie, virusul poate suferi mutații care pot duce și la forme de boală mai grave dar și la o viteză mai mare de transmitere pe viitor.
”De ce nu a fost declarată o urgență de sănătate publică până acum la nivel global? În primul rând, justificarea pe care OMS a emis-o este că transmisia virusului era predominantă în grupul de risc principal în care a fost depistată și anume bărbați care fac sex cu bărbați.
Totuși, problema este că în momentul de față boala a fost depistată în peste 70 de țări și sunt deja peste 16.000 de cazuri în diverse regiuni, într-adevăr, în același grup de risc, doar că la fiecare transmisie, la fiecare ciclu de replicație, virusul poate suferi mutații la fel cum se întâmplă și cu covidul și cu gripa și cu alte virusuri. Iar aceste mutații pot avea consecințe atât în transmisia virusului cât și în mecanismul patologic, adică se pot transmite mai ușor și chiar pot cauza simptomatologie mai severă.
Din perspectiva aceasta este extrem de îngrijorător. În momentul de față virusul nu are o transmitere foarte bună, vedem că nu sunt foarte multe cazuri, este un număr relativ mic în comparație cu SARS-CoV-2 însă vedem că încep să apară tot mai multe cazuri și la persoanele care nu intră în grupul de risc. Astfel nu cred că s-a grăbit Organizația Mondială a Sănătății în a declara răspândirea acestui tip de variolă drept o urgență sanitară”.
La fel a fost ignorată și pandemia de COVID-19
Întârzierea măsurilor ar putea duce însă la o nouă pandemie. Și avem deja un istoric cu pandemia de COVID-19.
”Dacă stăm să ne gândim, în aceeași măsură a fost ignorată și pandeia COVID-19 la început. Noi trebuie să fim pregătiți pentru acest lucru și trebuie să intervenim atât epidemiologic cât și prin vaccinare pentru că, spre deosebire de COVID, la această boală noi avem un vaccin care funcționează foarte bine.
Este vaccinul împotriva variolei umane, boală care a fost eradicată. Mai toate persoanele născute înainte de anii `70 ar fi trebuit să primească acest vaccin. Însă cei născuți după această dată sunt mai predispuși în a contacta această boală tocmai pentru că nu au fost vaccinați”, a explicat specialistul.
Variola, folosită drept amenințare teroristă biologică
În ceea ce privește acest vaccin fiecare țară are rezerve naționale pentru că boala putea fi oricând folosită drept armă biologică în conflictele din ultimii zeci de ani.
”Sunt rezerve naționale și internaționale de acest vaccin prentru că variola umană a fost întotdeauna un candidat pentru bioterorism. Existau temeri în special în timpul Războiului Rece de a fi folosit drept armă biologică. În schimb această razervă este latentă. Aceste seruri nu au fost eliberate pe piață pentru că guvernele au o birocrație foarte strictă pentru a implementa vaccinurile, iar administrarea lor este îngreunată din acest punct de vedere.
Astfel, alerta OMS ar trebui să determine guvernele să pregătească o astfel de măsură și anume vaccinarea în primul rând a persoanelor din categoriile de risc”, a mai spus cercetătorul.
Am mai putea eradica variola maimuței?
Și pentru că deja boala s-a extins la nivel global, este puțin probabil să mai fie oprită acum însă se poate diminua impactul social.
”Nu știu în ce măsură mai poate fi răspândită cu totul această boală pentru că vedem că deja s-a extins la nivel global însă putem controla impactul asupra societății și putem limita expunerea în special a oamenilor foarte vulnerabili.
Nu este necesar, în momentul de față să mergem la medicul de familie să solicităm acest tip de vaccin pentru că nu poate fi obținut atât de ușor având în vedere că variola umană pentru care există acest ser a fost eradicată.
Însă nu trebuie să intrăm în panică acest virus este unul cu transmitere relativ slabă însă măsurile de sănătate publică trebuie să fie adecvate.
Să încercăm să nu repetăm un scenariu pe care l-am trăit cu toții. Și aici mă refer la pandemia COVID-19 când la început a fost ignorată apoi a ajuns o problemă globală”, a spus Ștefan Dascălu.
Măsurile anti-COVID, bune și pentru variola maimuței
Numărul cazurilor de COVID este în creștere la nivel global astfel că măsurile de protecție sunt încă în vigoare. iar acestea sunt valabile și pentru variola maimuței.
”Din fericire pentru noi, măsurile de protecție împotriva acestui virus pentru cei care nu fac parte din categoriile de risc coinid cu cele împotriva COVID-19.
Și nu cred că trebuie să luăm altă măsură suplimentară însă este necesar ca o persoană care are simptomele de variola maimuței să se izoleze de cei apropiați și să declare acest lucru pentru ca persoanele care au intrat în contact cu aceasta să beneficienze de asistență medicală și să fie izolate la rândul lor pentru că altfel, dacă sunt ignorate, virusul se va transmite mai departe.
Dar din păcate, categoria de risc, a bărbaților care fac sex cu bărbați, este stigmatizată și mulți au crezut, inclusiv presa, că nu este o problemă de sănătate publică și că privește doar acel grup.
Însă, dacă ne uităm în trecutul apropiat vedem că la fel s-a întâmplat și cu epidemia de HIV care a adus daune profunde și a distrus foarte multe vieți. Boala a fost considerată un tabu, nu a fost declarată, tratamentul și îngrijirea medicală nu au fost adecvate, mulți oameni se temeau să nu fie stigmatizați și din păcate și în prezent există această stigmă socială. Este o boală infecțioasă, poate afecta pe oricine nu numai persoanele homosexuale sau care prezintă alte afecțiuni este ceva care ne poate afecta pe toți”, a mai spus cercetătorul Ștefan Dascălu.
Marius Geantă: Sunt mai multe mutații de cât ne-am fi așteptat. S-au făcut aceleași greșeli de comunicare ca la COVID-19
Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a explicat că variola maimuței a dat de fapt mai multe mutații decât s-ar fi așteptat experții și este de acord că că este posibil ca ca virusul să devină endemic pe continetul european.
”Mutațiile sunt mai multe decât cele așteptate. Erau așteptate una-două mutații într-un interval de timp, acum sunt de ordinul zecilor. Însă aceste mutații nu au fost puse în legătură, cel puțin pe datele pe care le avem până acum cu o creștere transmisibilității. Este un lucru care se poate schimba peste o oră, o săptămână, etc.
În cazul variolei maimuței, la fel ca și în cazul covid, s-au făcut același timp de greșeli în ceea ce privește comunicarea și managementului riscului în faza inițială. Iar acesta este un factor determinant în explodarea cazurilor. Dacă intervențiile erau diferite și își propuneau să lichideze transmiterea virusului probabil că se putea realiza acest lucru, dar așa s-a pierdut un timp, iar acum suntem în situația în care ipoteza că virusul variola maimuței să devină endemic pe continetul european nu poate fi exclusă”, a explicat dr. Marius Geantă într-un interviu pentru Ziare.com.
Pe de altă parte, expertul în sănătate publică spune că măsura OMS de a declara urgența sanitară este chiar tardivă. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, expertul spune însă că deși nu a fost declarată mai devreme această urgență, țările puteau să ia separat măsurile de limitare a virusului.
”Decizia este justificată, pentru că în numai 3 luni (mai, iunie, iulie), numărul de cazuri de infectare cu variola maimuței, înregistrate în afara Africii (zona cunoscut endemică) a crescut de la zero la peste 16.000, iar trendul este crescător.
Ca și în cazul pandemiei, reacția OMS este tardivă, iar efectele acestei decizii în practică vor fi probabil modeste, pentru că, de fapt, se bazează pe un set de recomandări către state, nu pe obligativitatea implementării unor măsuri de combatere a transmiterii virusului variolei maimuței”.
”De altfel, nimic nu a împiedicat nici până acum țările să implementeze aceste măsuri, cele mai multe și importante dintre acestea referindu-se la personalizarea comunicării cu comunitățile MSM – bărbați care fac sex cu alți bărbați, care sunt asociați cu 99% dintre cazurile diagnosticate până acum”, a scris Dr. Marius Geantă.
Este a șaptea urgență internațională declarată de OMS
Este pentru a şaptea oară când OMS declară o urgenţă internaţională (un mecanism iniţiat în 2005), după ce a făcut acest lucru pentru gripa A în 2009, Ebola în 2014 şi 2018, poliomielita în 2014, virusul Zika în 2017 şi coronavirusul COVID-19 în 2020, această urgenţă sanitară globală fiind încă în vigoare, scrie romania.europalibera.org.
Declararea unei situaţii de „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” este cel mai înalt nivel de alertă al OMS pentru ameninţările la adresa sănătăţii, dar nu are consecinţe imediate. Acest nivel de alertă este declarat în situaţii „grave, bruşte, neobişnuite sau neaşteptate” şi care pot necesita „o acţiune internaţională coordonată”.
Acesta este menit să alerteze guvernele să ia măsuri pentru a proteja populaţia, poate contribui la creşterea gradului de conştientizare, precum şi la creşterea cooperării internaţionale, a cercetării şi a finanţării.
În România au fost raportate până în prezent 20 de cazuri de îmbolnăviri cu variola maimuței.
Citeste si:
