Duminica, 07 Noiembrie 2021, ora 23:46
131 citiri
Într-unul dintre cele mai reci locuri de pe Pământ, la 130 de kilometri sud de coasta arctică a Rusiei, cercetătorul Serghei Zimov nu mai găsește niciun semn al permafrostului, în contextul în care încălzirea globală pătrunde în solul Siberiei. În timp ce tot ce era prins în permafrost, de la oseminte de mamuți, la vegetație antică, se dezgheață și se descompune, mai apare și un alt efect negativ: emisia masivă de gaze cu efect de seră.
Zimov, care studiază permafrostul de o viață, din baza sa științifică aflată în regiunea Iacuția, observă în timp real efectele schimbărilor climatice. În Siberia, temperaturile cresc într-un ritm de trei ori mai accelerat ca media globală, scrie Reuters.
“Acesta este unul dintre cele mai reci locuri de pe Pământ nu mai există permafrost”, spune cercetătorul în vârstă de 66 de ani. „Metanul nu a fost niciodată eliminat în atmosferă în ritmul în care este acum… cred că asta are legătură cu permafrostul nostru”.
Permafrostul acoperă 65% din suprafața Rusiei și cam un sfert din suprafața nordică a țării. Oamenii de știință spun că emisiile de gaze cu efect de seră provocate de dezgheț ar putea să atingă nivelul emisiilor industriale ale UE și chiar să-l depășească, din cauza volumului imens de materie organică în descompunere.
Zimov a ignorat ordinele de a părăsi zona arctică, atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit și în schimb a obținut fonduri pentru a păstra funcțională Stația Științifică de Nord-Est, din orașul Cherski.
Zimov crede că pandemia de COVID-19 a arătat că permafrostul a început să elibereze în atmosferă gaze cu efect de seră.
În ciuda faptului că fabricile din toată lumea și-au redus activitatea în timpul pandemiei, fapt care a dus și la reducerea dramatică a transporturilor globale, Zimov spune că concentrația de metan și dioxid de carbon din atmosferă a crescut într-un ritm mai rapid.
Orașe întregi sunt construite pe permafrost, iar dezghețul său ar putea costa Rusia șapte milioane de ruble, adică o sută de milioane de dolari, până în 2050.
Megafauna din timpul erei glaciare
Zimov vrea să încetinească dezghețarea unei zone din Iacuția prin popularea unui parc natural numit Parcul Pleistocen cu ierbivore mari, inclusiv bizoni, cai și cămile.
Astfel de animale tasează pământul și îl fac mult mai compact, în așa fel încât gheața și zăpada iernii pătrund în sol și nu acționează ca o pătură izolatoare.
Zimov și fiul său Nikita au început să introducă animale în parcul natural, care este protejat de garduri, încă din 1996 și până acum au relocat în jur de 200 de specii diferite, despre care spun că ajută la scăderea temperaturii permafrostului, comparativ cu alte zone. Bizonii au fost aduși în această vară din Danemarca.
Planul familiei Zimov pentru crearea unui viitor mai rece cuprinde și un cămin pentru mamuți, pe care alți oameni de știință speră să-i readucă la viață cu anumite tehnici genetice, în așa fel încât să imite ecosistemul regiunii din timpul ultimei glaciațiuni, care s-a încheiat acum 11.700 de ani.
O lucrare publicată în Nature’s Scientific Reports, anul trecut, unde atât Zimov, cât și fiul său, sunt trecuți ca autori, arată că animalele din Parcul Pleistocen au redus temperatura media anuală a solului cu 1,9 grade Celsius.
Sunt necesare mai multe studii pentru a determina dacă astfel de metode neconvenționale sunt eficiente într-o strategie de combatere a schimbărilor climatice, însă densitatea animalelor din Parcul Pleistocen – 114 indivizi pe kilometri pătrat – ar trebui să fie fezabilă pentru toată zona arctică, spun oamenii de știință.
Modelele globale sugerează că introducerea ierbivorelor mari în tundră ar putea opri dezghețarea a 37% din permafrostul arctic, se arată în cercetare.
Oamenii de știință estimează că permafrostul din emisfera nordică conține aproximativ 1,5 trilioane de tone de carbon, cam de două ori mai mult decât este acum în atmosferă.
Citeste si: