Oamenii nu ar trebui definiți după orientarea sexuală FOTO / Pexels
Orientarea sexuală a unui om se dovedește a fi mai importantă în unele societăți decât pregătirea sa profesională. Un exemplu în acest sens este modul în care o parte a presei a titrat numirea noului premier al Franței, Gabriel Attal, punându-se mai mult accentul pe faptul că este gay, și mai puțin pe abilitățile sale profesionale.
Stereotipurile legate de orientarea sexuală pot conduce la discriminare, ură și chiar la violență. Pentru a înțelege mai bine care sunt factorii care-i determină pe oameni, pe români, să fie intoleranți cu persoanele LGBTQ, Ziare.com a discutat cu psihologul Mihai Copăceanu.
1. De ce unele societăți consideră că orientarea sexuală ar trebui să dicteze moralitatea sau integritatea unei persoane?
„Vreau să înțelegem de ce unele societăți sunt diferite față de alte societăți în ceea ce privește acceptabilitatea LGBTQ. Unii cercetători menționează trei factori: dezvoltarea economică, democrația și religia. Ce înseamnă aceasta? Economia unei națiuni modelează atitudinile oamenilor săi, inclusiv modul în care se exprimă cu privire la drepturile LGBTQ”, e de părere psihologul Mihai Copăceanu.
Națiunile mai sărace tind să fie mai puțin susținătoare, adaugă psihologul. „Parțial pentru că valorile culturale se concentrează mai mult pe supraviețuirea de bază și mai puțin pe libertatea de gândire, de exprimare și de a lua decizii. Când ți-e foame și nu ai siguranța zilei de mâine te gândești la subzistență, la mâncare, căldură și siguranță fizică și mai puțin la drepturile umane universal valabile”.
De asemenea, în societățile democratice funcționează și sunt respectate anumite principii atât la nivel de Guvern, cât și la nivelul populației, cum ar fi egalitatea între oameni, spune Mihai Copăceanu. „Astfel că persoanele care sunt percepute ca diferite sunt acceptate cu mai multă ușurință”.
„România este din punct de vedere al formei de guvernământ o democrație, însă acest aspect nu se reflectă în atitudini și comportamente, nici la nivel de mentalitate, gândire și principii de trai zilnic. Intoleranța ridicată față de LGBTQ o putem observa cu ușurință în societățile mai puțin democratice”, completează psihologul.
Cel de-al treilea factor este religia și „argumentează prin faptul că țările care au legalizat primele căsătoriile între persoane de același sex sunt cele cu niveluri relativ scăzute de credință religioasă”.
România se încadrează perfect în cei trei factori: economie, democrație și religie. „Oamenii religioși sunt cei cu atitudini și poziții contra LGBTI foarte puternice, de-a dreptul agresive”, conchide psihologul.
2. De ce unii pun egal între viața personală și cea profesională?
„Datorită intoleranței care ne determină să desconsiderăm o persoană indiferent de cine ar fi sau ce competență ar avea. Pur și simplu nu ne mai interesează”, crede Mihai Copăceanu.
Incapacitatea de a face diferența între competența profesională și viața personală are legătură tot cu modul în care acceptăm diversitatea, e de părere psihologul. „În esență, viața personală este una privată și orientarea sau identitatea sexuală sunt aspecte care aparțin vieții personale și private. Nu ar trebui deloc să ne intereseze”.
3. De ce etichetează așa ușor românii?
„Suntem o societate cu o istorie lungă de atitudini și comportamente intolerante. Avem doar 20 de ani de când la nivel legislativ situația s-a schimbat. Dar nu la nivel de populație”, spune psihologul.
Prejudecățile au sursa în necunoaștere și teama de ceea ce nu cunoaștem, completează expertul. „Pentru că nu vorbim liber, nu avem parte de o educație cu privire la drepturi și o educație despre ce înseamnă sexualitatea umană”.
4. Ce impact au stereotipurile legate de orientarea sexuală în viețile persoanelor LGBTQ, personal și profesional?
„Stereotipurile legate de orientarea sexuală duc la o intoleranță ridicată, la discriminare, la ură și violență psihologică, hărțuire și mai grav la agresivitate fizică, vătămări corporale și amenințare asupra vieții și integrității personale. România, din păcate, încă are o incidență ridicată a cazurilor de discriminare, ură, reacții homofobice, agresivitate, începând cu mediul educațional, cât și în comunitatea largă”, atrage atenția Mihai Copăceanu.
Tinerii reprezintă acea categorie cu un nivel mai ridicat de acceptabilitate decât celelalte categorii de vârstă, adaugă psihologul. „Acceptabilitatea este de asemenea mai crescută în rândul femeilor și în rândul persoanelor cu nivel educațional ridicat”.
5. Cum ar putea fi schimbate lucrurile?
„Încurajând și exersând respectarea drepturilor fiecărei persoane umane. Practicând libertatea de exprimare și dialogul. Vorbind liber despre diversitatea ființei umane inclusiv în ceea ce privește identitatea sau orientarea sexuală. Eliminând prejudecățile și ideile greșite. În același timp dând valoare competenței profesionale, respectând-o în toate domeniile de activitate”, sfătuiește Mihai Copăceanu.
România a fost deja condamnată la CEDO, pe 23 mai 2023, pentru încălcarea Articolului 8, referitor la ”dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”, fiind obligată să adopte o legislație prin care să recunoască perechile de același sex.
