INITIATIVA LEGISLATIVA PRIVIND CONTINUTUL AUDIO-VIZUAL DIN MEDIUL ONLINE Cenzurarea presei scrise de către CNA nu este oprită explicit, deşi directiva europeană nu-i dă voie să o facă

0
15

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) va putea cenzura materialele audio-vizuale din mediul online, dacă proiectul legislativ prin care este transpusă în plan intern Directiva Europeană1808/2018 (care a modificat Directiva 13/2010) va fi aprobat de Senat, în calitate de for decizional. Iniţiativa legislativă, care s-a aflat în dezbatere publică la Ministerul Culturii timp de doi ani, a fost adoptată cu câteva amendamente de Camera Deputaţilor în şedinţa de plen din 7 decembrie 2021 şi a fost înaintată spre dezbatere şi aprobare Senatului. Conform dispoziţiilor acesteia, CNA va monitoriza conţinutul audio-video de pe platformele online precum Netflix, Youtube sau Facebook şi va sesiza Comisia Europeană în caz de abuz. România şi alte 17 state UE se află sub procedură de infrigement, după ce au depăşit termenul de implementare naţională a Directivei 1808/2018. De aceea, autorităţile legislative de la Bucureşti au la dispoziţie foarte puţin timp pentru aprobarea respectivului proiect de act normativ prin care se aduc modificări legii Consiliului Naţional al Audioviziualului, care va putea să monitorizeze conţinutul online şi chiar să blocheze videoclipuri.

CNA va trebui să monitorizeze dacă un conţinut afectează dezvoltarea mintală sau morală a copiilor, dacă incită la ură sau violenţă, la terorism, pornografie infantilă sau la infracţiuni de natură rasistă şi xenofobă. În cazul în care se constată încălcarea legii CNA poate cere îndepărtarea conţinutului. De asemenea, toţi furnizorii trebuie să aibă contracte pe drepturi de autor pentru conţinutul furnizat iar cei care furnizează conţinutul pot cere retragerea unei creaţii. La rândul lor, furnizorii pot ataca în instanţă aceste decizii.

Iniţiativa legislativă, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, este menită să introducă cenzura împotriva presei, în mediul online, a afirmat, pentru ziarul BURSA, Cristian Godinac, preşedintele MediaSind, federaţie sindicală afiliată la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor.

“Din păcate, asistăm la o apetenţă a clasei politice de a subordona în orice mod presa şi în special presa liberă. Acum se încearcă, folosindu-se de o directivă europeană – votată la Bruxelles, tot politic – să se implementeze în România cenzura în mediul online cu privire la presa audio-vizuală şi nu numai. Noi, în calitate de singură organizaţie reprezentativă, vom reacţiona şi vom urmări cu atenţie parcursul legislativ al acestui proiect de act normativ care ar urma să cenzureze presa. Până în prezent, deşi suntem singura organizaţie reprezentativă din domeniu şi suntem afiliaţi la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi la Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, nu am fost invitaţi la nicio dezbatere cu privire la acest proiect de lege”, ne-a declarat Cristian Godinac.

Preşedintele MediaSind a precizat că, deşi, potrivit iniţiatorilor, proiectul de act normativ s-a aflat timp de doi ani într-o “aşa zisă dezbatere” la Ministerul Culturii, în ultimii patru ani ministerul de resort a avut o singură şedinţă a Comisiei de Dialog Social, în care iniţiativa legislativă respectivă nu a fost pusă pe ordinea de zi.

Godinac: “Conţinutul proiectului de lege lasă loc la interpretări cu privire la presa scrisă”

Conţinutul proiectului de lege care a trecut de Camera Deputaţilor lasă loc la interpretări cu privire la presa scrisă, fapt ce ar putea să genereze anumite abuzuri din partea CNA, a menţionat Cristian Godinac.

Astfel, dacă la punctul 28 al preambulului Directivei europene 13/2010 se arată că “domeniul de aplicare al prezentei directive nu ar trebui să includă versiunile electronice ale ziarelor şi revistelor”, proiectul de implementare pe plan naţional a acesteia nu ia în considerare faptul că, în mediul online, ziarele şi revistele au început să publice scurte ştiri, interviuri sau conferinţe online, care în prealabil sunt difuzate pe platforme cum ar fi Youtube şi Facebook.

Acelaşi lucru este menţionat şi în punctul 3 al preambului Directivei 1808/2018, ce arată: “Directiva 2010/13/UE ar trebui să rămână aplicabilă numai serviciilor al căror scop principal este furnizarea de programe în scop informativ, de divertisment sau educativ. Cerinţa privind scopul principal ar trebui, de asemenea, să fie considerată ca fiind îndeplinită dacă serviciul are un conţinut audiovizual şi o formă care pot fi disociate de activitatea principală a furnizorului serviciului, cum ar fi elementele autonome ale ziarelor online care prezintă programe audiovizuale sau materiale video generate de utilizatori, în cazul în care respectivele elemente pot fi considerate disociabile de activitatea lor principală. Un serviciu ar trebui considerat ca fiind doar un complement indisociabil al activităţii principale ca urmare a legăturilor dintre oferta audiovizuală şi activitatea principală, cum ar fi furnizarea de ştiri în format scris”. Aceeaşi directivă din 2018 arată la punctul 6 al preambului că “Videoclipurile integrate în conţinutul editorial al versiunilor electronice ale ziarelor şi revistelor şi imaginile animate precum cele în format GIF nu ar trebui să fie reglementate de Directiva 2010/13/UE”.

Din păcate, conform dispoziţiilor proiectului de lege adoptat recent de Camera Deputaţilor, reiese că respectivul conţinut video de pe versiunile electronice ale ziarelor şi revistelor trebuie şi el monitorizat de CNA, deşi textele celor două directive europene arată că actele respective nu trebuie aplicată pentru partea de online a ziarelor şi revistelor.

“Termenul cu care operează toată legislaţia este cel de platforme, fără a diferenţia genul lor în funcţie de forma sau modul în care conţinutul este vizualizat. Orice lege, după ce este votată, poate să fie implementată dacă autoritatea în a cărei competenţă intră crează anumite norme în acest sens. Legea nu este scrisă de mine. Proiectul legislativ a fost trimis de Ministerul Culturii pentru transpunerea directivei europene în materie. Normele de implementare trebuie aprobate de către autoritatea naţională, adică de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Menţionez că proiectul legislativ a fost în consultare publică mai mult de doi ani la Ministerul Culturii, iar la consultările publice de la Parlament, din comisii, au fost implicaţi în mod direct toţi cu actorii care au avut o opinie – ARCA, ARPI, toate ogc-urile privind drepturile de autor, precum şi autoritatea naţională, CNA. La consultări au fost prezenţi şi reprezentanţi ai platformelor de streamuri, entităţi juridice, a căror activitate în acest moment nu este reglementată pe plan naţional. Prin viitoarea lege ce implementează directiva europeană, România se obligă să încaseze o taxă de la aceste companii. Este o directivă complexă”, ne-a declarat, referitor la lacuna legislativă menţionată mai sus, Iulian Bulai, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, una dintre cele două comisii raportoare ale iniţiativei legislative adoptată de deputaţi în 7 decembrie.

CNA are drept de legiferare total cu privire la normele de implementare

Referitor la eventualele abuzuri în legiferare pe care CNA le-ar putea comite în procesul de elaborare a normelor de implementare a viitoarei legi, deputatul Iulian Bulai a precizat: “Instituţia care poate să exercite controlul cu privire la activitatea CNA este Parlamentul. Legea de funcţionare a unei instituţii primează în faţa unei legi secundare sau terţe. Nu poţi să fii stat în stat. Eu nu am această temere privind cenzurarea oricărui material de către CNA sau intervenţia în cazul unor abuzuri. Prin acest proiect de lege vorbim despre eliminarea unor discriminări. Până acum era reglementat doar spaţiul audio-vizual, acum va fi reglementat şi spaţiul online, unde CNA va putea fi sesizat cu privire la toate materialele audio-vizuale, indiferent de editorii sau utilizatorii platformelor respective. În acest moment doar prestatorii de servicii audio-vizuale sunt verificaţi de CNA, dar în spaţiul online sunt mai mulţi actori care produc ştiri şi informaţii audio-vizuale şi care vor intra şi ei sub incidenţa viitoarei legi”.

Cu toate acestea, potrivit articolului 9 din iniţiativa legislativă, articolul 10 alineatul (2) din legea iniţială a CNA se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale şi îşi exercită competenţele în mod imparţial şi transparent, în temeiul prezentei legi şi al dreptului Uniunii Europene, fără a solicita sau accepta instrucţiuni din partea niciunei alte instituţii sau entităţi, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin. Colaborarea cu organisme de autoreglementare, desfăşurată în baza unor acorduri sau parteneriate nu constituie solicitare sau acceptare de instrucţiuni”.

Cu alte cuvinte, nici măcar Parlamentul nu se va putea implica în activitate de reglementare a normelor respective şi nici nu va putea institui un organism care să vegheze ca CNA să nu facă abuzuri în actul de legiferare, deşi deputatul Iulian Bulai afirmă contrariul.

Rămâne de văzut însă cum, doar cu cei 58 de angajaţi care se ocupă cu monitorizarea, CNA va reuşi să se autosesizeze în privinţa derapajelor sau a încălcării dreptului de autor în online. Cel mai probabil legea va fi aplicată aşa cum este monitorizat acum conţinutul programelor TV, adică prin sesizări ale celor care vizionează online materiale video.

NOTĂ:

Proiectul legislativ a fost înregistrat în 11 octombrie 2021 la Camera Deputaţilor – prima cameră sesizată – sub numărul PL- x 430/2021. El vizează modificarea şi completarea Legii nr.504/2002, în scopul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2018/1808 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (directiva serviciilor mass-media audiovizuale), având în vedere evoluţia realităţilor pieţei. PL- x 430/2021 a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în 7 decembrie 2021, cu 243 voturi pentru, 39 voturi contra, 15 abţineri, iar un deputat nu a votat. A fost trimis imediat Senatului, care este for decizional, unde a fost înregistrat sub numărul B562/2021, a cărui conducere urmează să îl distribuie comisiilor avizatoare şi comisiilor raportoare.

Conform iniţiativei legislative, serviciu de platformă de partajare a materialelor video este “serviciul al cărui scop principal sau al unei secţiuni disociabile a acestuia ori o funcţionalitate esenţială a acestuia constă în furnizarea către publicul larg de programe sau de materiale video generate de utilizatori, sau furnizarea ambelor categorii, în scop informativ, de divertisment sau educativ, pentru care furnizorul platformei de partajare a materialelor video nu are responsabilitate editorială, prin reţele de comunicaţii electronice, astfel cum sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012 cu modificările şi completările ulterioare, a căror organizare este stabilită de către furnizorul platformei de partajare a materialelor video, inclusiv prin mijloace automate sau algoritmi, în special prin afişare, marcare şi secvenţionare”.

În ceea ce priveşte materialul video generat de utilizatorii platformelor de genul Youtube sau Facebook, textul viitorului act normativ arată că acesta este “o serie de imagini în mişcare, cu sau fără sunet, care constituie un element distinct, indiferent de lungimea acestuia, şi care este creat de un utilizator şi este încărcat pe o platformă de partajare a materialelor video de către utilizatorul respectiv sau de către orice alt utilizator”, în timp ce furnizorul de platformă de partajare a materialelor video este definit ca fiind persoana fizică sau juridică ce oferă un serviciu de platformă de partajare a materialelor video.

Proiectul de act normativ mai prevede că, în domeniul serviciilor media audiovizuale, “Consiliul Naţional al Audiovizualului poate impune, prin decizii de reglementare, furnizorilor de servicii media audiovizuale aflaţi în jurisdicţia României măsuri mai detaliate sau mai stricte de interes public general, cu respectarea dreptului european aplicabil”. Totodată textul actului normativ mai prevede că CNA “poate impune furnizorilor de servicii media audiovizuale să respecte norme mai detaliate sau mai stricte, conforme cu dreptul european, inclusiv în cazul în care un cod de conduită sau anumite părţi din acesta s-au dovedit a nu fi suficient de eficiente. Consiliul Naţional al Audiovizualului va raporta aceste norme Comisiei Europene, fără întârzieri nejustificate. Normele mai stricte instituite la nivel naţional (…) trebuie să fie necesare, justificate şi proporţionale din perspectiva obiectivului de interes public general urmărit”.

https://www.bursa.ro/_rss

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here