Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, ar trebui să semnaleze patru majorări de dobândă în 2022 pentru a-şi recâştiga credibilitatea, consideră Lawrence Summers, profesor la Universitatea Harvard şi fost Secretar al Trezoreriei SUA. Acesta arată într-un interviu acordat Bloomberg că, în funcţie de datele privind dinamica indicatorilor macroeconomici, nu este neapărat obligatoriu ca cele patru majorări de dobândă să şi fie implementate, dar este nevoie de un “şoc” pentru a restabili credibilitatea Fed-ului.
“Aş semnala patru majorări de dobândă (pentru) anul viitor – cu incertitudine pe ambele părţi, în funcţie de cum evoluează cifrele pe inflaţie. (…) Acesta va fi un şoc. Dar un şoc este ceea ce este necesar pentru a restabili credibilitatea (Fed)”, a spus Summers într-un interviu pentru Bloomberg Television.
În prezent economiştii anticipează o singură majorare de dobândă anul viitor, potrivit medianei sondajului Bloomberg. În acelaşi timp poziţionarea din piaţa americană sugerează că investitorii anticipează două majorări de dobândă în 2022.
Summers a mai precizat că principalul lucru care trebuie subliniat din raportul de vineri privind piaţa muncii din SUA (https://www.bursa.ro/economia-americana-a-creat-doar-210000-de-locuri-de-munca-in-noiembrie-60630548) este scăderea ratei şomajului la 4,2% de la 4,6%, nivel apropiat de cel pre-pandemic de 3,4-3,5%. Raportul a scos în evidenţă şi o revenire mai mare la muncă a americanilor în noiembrie, rata de participare cunoscând o îmbunătăţire semnificativă la un nivel de maxim post-pandemic. Circa 70% din economia americană înseamnă consum, de aici importanţa pieţei muncii pentru dinamica economică.
“Citesc raportul în cheia că avem o economie care se îndreaptă spre supraîncălzire – cu beneficiile aferente pentru muncitorii dezavantajaţi, dar şi cu riscurile asociate inflaţiei”, a spus Larry Summers.
Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale a SUA, a declarat săptămâna trecută în Congresul american că guvernatorii băncii centrale vor discuta la şedinţa regulată de la mijlocul acestei luni accelerarea ritmului de reducere a injecţiilor de lichiditate în ideea ca acestea să fie încheiate înainte de ţinta actuală – iunie 2022. Încheierea programelor de achiziţie de active oferă Fed-ului posibilitatea să înceapă procesul de majorare a dobânzilor şi calmare a ciclului de afaceri ceva mai devreme.
Oficialii Fed au atenţionat totuşi în ultimele săptămâni că nu se grăbesc să majoreze dobânzile, iar Powell a evitat să ofere comentarii cu privire la posibile majorări de dobândă în 2022. Fed-ul încearcă în general să nu sperie pieţele în condiţiile în care evaluările sunt la maxime record iar un crah bursier ar lovi puternic în încrederea în economie.
Potrivit lui Larry Summers, Fed-ul nu trebuie să fie în mod obligatoriu angajat în aceste patru majorări de dobândă, ele având mai degrabă rolul de a semnala determinare în combaterea creşterilor de preţuri.
Amintim că în luna octombrie preţurile de consum (CPI) din SUA au înregistrat cea mai mare creştere anuală din ultimii 31 de ani. Raportul privind evoluţia din luna noiembrie a inflaţiei va fi publicat vineri iar analiştii estimează o accelerare a ratei anuale la 6,7% de la 6,2% şi o creştere lună/lună a CPI de 0,7% după creşterea de 0,9% din octombrie.
Summers mai arată că alternativa cu care rămâne Fed-ul – dacă tratează prea relaxat problema inflaţionistă – este majorarea mult mai rapidă a dobânzilor în 2023.
“Patru majorări de dobândă anul viitor sunt mult mai puţin probabile să cauzeze o recesiune decât opt majorări în 2023”, a spus Summers, care a adăugat că dacă inflaţia iese de sub control “trebuie să faci şi mai mult ca să recâştigi credibilitatea”.
“Aceasta este lecţia anilor 1960 şi 1970”, potrivit lui Larry Summers.
Acesta mai consideră că pieţele financiare din SUA includ în preţuri o rată terminală mult prea scăzută pentru viitorul ciclu de majorare a dobânzilor având în vedere unde se află inflaţia în prezent.
“Dacă te uiţi la fiecare ciclu de afaceri din anii 1950, rata dobânzii Fed nu a atins niciodată un vârf care să fie sub 2,5%. Cu o inflaţie de peste 5%, acest 2,5% este o valoare mult prea mică iar pieţele nu au început să includă în preţuri un asemenea scenariu, deci cred că mai avem o distanţă substanţială de parcurs în ceea ce priveşte semnalarea determinării Fed-ului”, arată Summers.
Preţurile mai multor materii prime au început să corecteze puternic în ultimele săptămâni după creşterile masive din a doua parte a lui 2020 şi din 2021, un exemplu relevant fiind preţurile la ţiţei (BRENT, WTI) care au scăzut cu peste 15% faţă de maximul din octombrie. În acelaşi timp, preţurile la celelalte produse energetice (electricitate, gaz) se află în apropierea maximelor pe fondul ofertei scăzute, însă odată cu trecerea iernii sunt aşteptate scăderi de preţuri. Scăderea preţurilor la materii prime înseamnă costuri mai mici de producţie însă companiile ar putea să continue să includă aceste costuri mai mari din ultimele luni în preţurile finale – inflaţia la producătorii din Germania este la 20%, la cei din România 27%. Totodată, există riscul unei presiuni pe costuri de pe partea de salarii care ar putea şi ele să se resimtă pentru consumatori din ce în ce mai puternic din preţurile de vânzare în creştere ale multor companii.
