‘Mă aştept ca energia nucleară să devină o soluţie fermă pentru decarbonare’

0
254

Reporter: Cum aţi încheiat cel de-al treilea trimestru din 2021 şi cu ce speranţă vă pregătiţi de intrarea în 2022?

Cosmin Ghiţă: Am încheiat trimestrul trei 2021 cu rezultate bune. SNN a obţinut un profit net de 640,6 milioane de lei, în creştere cu 34,1% faţă de perioada similară a anului trecut. Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creştere de 40,3%, iar EBITDA o creştere de 23,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Din punct de vedere operaţional, de asemenea, ne menţinem performanţa, rămânând una dintre cele mai performante centrale nucleare la nivel global, cu un nivel de securitate nucleară foarte ridicat, cu programe riguroase de mentenanţă şi în egală masură cu o echipă de experţi recunoscuţi la nivel internaţional. În ceea ce priveşte factorul de capacitate, România se situează pe primul loc în lume, dintr-un total de 400 de reactoare.

Dincolo de toate dificultăţile aferente acestei perioade, am reuşit să avansăm cu proiectele strategice pe care ni le-am asumat.

Paşi foarte importanţi am realizat şi cu strategia de resurse umane.

Ne-am propus la începutul anului să angajăm 500 de persoane pentru proiectele de investiţii şi mare parte sunt deja angajaţi. Ne-am dezvoltat de asemenea programele de resurse umane: burse, internship, ucenie, învăţământ dual, mentorat.

Revenind la proiectele de investiţii, retehnologizarea Unităţii 1 se află aproape de finalizarea primei etape majore, începută în 2017. În primul trimestru din anul 2022 vom definitiva studiul de fezabilitate şi vom intra în cea de-a doua etapă majoră, cea de contractare.

Pentru extinderea capacităţii de la CNE Cernavodă cu noi unităţi CANDU, ca urmare a noii strategii de dezvoltare, a fost demarată prima etapă a proiectului, prin reoperaţionalizarea EnergoNuclear, compania de proiect. Proiectul este gândit şi aprobat de acţionari pentru a fi dezvoltat în 3 etape majore în aşa fel încât Unitatea 3 să fie conectată la SEN în 2030, exact în perioada în care multe capacităţi pe cărbune vor fi scoase din uz.

De asemenea, un pas important pentru noi ca şi companie este acordul încheiat la începutul lunii noiembrie între Nuclearelectrica şi NuScale pentru implementarea reactoarelor modulare mici, la nivelul anilor 2027-2028.

Trend-ul internaţional şi european este al dezvoltării şi implementării SMR. La nivel global sunt peste 70 de tipuri de reactoare SMR, în diferite stadii de dezvoltare, unul singur fiind licenţiat – SMR-ul dezvoltat de către NuScale, aprobat de către Comisia de Reglementare SUA în august 2020. Astfel, Statele Unite sunt pionier la acest capitol. Nu cred că surprinde pe nimeni, uitându-ne în trecut la diferite tipuri de tehnologii şi la avansul tehnologic în general.

Franţa, de asemenea, în Uniunea Europeană, se bazează pe energie nucleară în procent de peste 60%, are o strategie energetică de a face faţă decarbonării tot prin energie nucleară, prin SMR. Statul francez sprjină EDF să dezvolte propriul reactor modular până în 2030, pariind în acelaşi timp pe export în regiune. Franţa are nevoie de surse curate, scalabile pentru tranziţie şi decarbonare. Europa, de asemenea.

România are un avantaj imens prin colaborarea cu Statele Unite şi NuScale: am ales tehnologia cea mai matură, cea mai avansată în acest moment şi avem expertiză nucleară prin operarea centralei de la Cenavodă în siguranţă, la standarde de excelenţă, timp de peste 25 ani, şi doar un astfel de stat poate implementa acest tip de reactor la acest moment; avem o industrie nucleară, un lanţ intern de producători care se pot dezvolta cu acestă oportunitate, pentru a produce componente şi a le asambla pentru proiecte regionale, iar pe viitor putem exporta atât componente (cât şi energie). România are de asemenea şansa să devină un hub de pregătire a viitorilor operatori din regiune. În acest sens vom instala un simulator al camerei de comandă specifice SMR.

O piaţă în general, o piaţă a SMR în particular, se iniţiază de statele care au capabilităţi şi expertiză în acest sens: unele în dezvoltare, altele în implementare şi dezvoltare ulterioară. O piaţă regională, respectiv globală a SMR nu se va realiza implementând simultan peste 70 de tehnologii aflate în momente diferite de dezvoltare, ci prin implementarea şi dezvoltarea graduală a tehnologiilor avansate. Tehnologia NuScale are marele avantaj că este cea mai avansată la acest moment şi singura aprobată.

În ceea ce priveşte rolul energiei nucleare în decarbonare, vorbim de 3 proiecte majore, complementare, primul – retehnologizarea Unităţii 1 – în plin proces de derulare, integral gestionat de Nuclearelectrica, proiectul unităţilor CANDU şi reactoarele modulare mici. Primele două oferă energie curată, în bandă, implicit securitate în furnizare şi disponibilitate sistemului energetic. SMR-urile oferă flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic şi social zonele cu centrale pe cărbuni scoase din uz, impact în dezvoltarea locală, generarea de locuri de muncă şi beneficii aduse comunităţilor locale. Ceea ce un reactor de mare capacitate nu poate face poate realiza un SMR, între ele realizându-se atfel un echilibru esenţial în producţie şi răspuns la decarbonare şi necesităţi de sistem energetic sau zonale.

Aşadar, per total, ne uităm cu mult optimism la viitor.

Reporter: Se vorbeşte din partea autorităţilor despre o detensionare a preţurilor la energie anul viitor. Consideraţi acesta ca fiind un scenariu credibil având în vedere că oferta la nivel naţional este probabil să continue să se situeze mult sub cerere până la punerea în funcţiune a unor capacităţi noi de producere?

Cosmin Ghiţă: Factorii de influenţă ai creşterii preţului la energie nu ţin doar de cauze locale, ci se manifestă şi regional şi implicit sunt dificil de gestionat.

În schimb, este nevoie de capacităţi noi, ceea ce România face deja prin PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021 – 2030), la nivel naţional. Suntem în plin proces de tranziţie către o economie curată, aşadar investiţiile sunt predominant orientate către surse curate. Contextul actual al preţurilor nu poate decât să încurajeze investiţiile în noi capacităţi de producţie atât la nivel de mari investiţii cât şi la instalaţii individuale în gospodării. Astfel, printr-un mix intern de producţie se poate reduce presiunea achiziţiilor şi dependenţei de pieţele externe.

Sursele regenerabile sunt puternic dependente de condiţiile meteo, de aceea este nevoie şi de gaz şi hidroenergie – surse cu flexibilitate crescută – pentru a menţine echilibrul SEN.

Şi aici intervine şi rolul major al energiei nucleare: 1: fără emisii de CO2; 2: stabilitate, disponibilitate şi predictibilitate foarte crescute; 3: studiile NEA (Nuclear Energy Agency) o arată ca şi fezabilă din punct de vedere al costurilor. Procentul energiei nucleare va creşte la 1975 MW la nivelul anului 2030 după punerea în funcţiune a Unităţii 3 CNE Cernavodă şi cu încă 700 MW după punerea în funcţiune a Unităţii 4 în 2031.

Potrivit unui studiu FORATOM (European Atomic Forum), în cazul în care procentul de energie regenerabilă creşte cu 190% şi cel al energiei nucleare rămâne neschimbat până în 2050, Europa va continua să fie dependentă de gaze naturale până la 26% şi de cărbune până la 12% din necesarul de energie, ambele cu emisii mari de CO2. În scenariile dezvoltate de Agenţia Internaţională pentru Energie şi IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), energia nucleară continuă să crească până la un nivel global estimat de aproximativ 17%, de la cel de 10% în prezent, înregistrând un ritm constant şi în Europa.

Din punct de vedere al costurilor, cel mai recent raport cu privire la costurile energiei electrice, 2020, emis de Agenţia Internaţională pentru Energie în colaborare cu NEA şi OECD, arată faptul că noile proiecte nucleare au un cost competitiv comparativ cu celelalte surse cu emisii scăzute de carbon, în special în sistemele energetice cu o pondere crescută a surselor intermitente, iar proiectele de extindere a duratei de viaţă a reactoarelor nucleare existente conduc la obţinerea celui mai scăzut cost al electricităţii nu numai dintre sursele cu emisii reduse de carbon ci dintre toate sursele de energie (în medie 32 USD/MWh, comparativ cu 50 USD/MWh pentru energia eoliană şi 56 USD/MWh pentru panourile solare montate în parcuri, adică la scală mare). Costul mediu (eng. levelized cost of electricity) pentru o nouă centrală nucleară de capacitate mare pornită de la zero este de 69 USD/MWh comparativ cu o centrală pe gaze, 91 USD/MWh, spre exemplu. În cazul reactoarelor modulare mici, având în vedere carateristicile tehnice, acest cost este şi mai redus.

Cu cât creşte capacitatea de producţie, în noile condiţii de decarbonare, cu atât impactul pozitiv asupra preţurilor va fi mai puternic.

Reporter: În debutul lunii noiembrie a intrat în vigoare plafonarea preţurilor la energie, supraimpozitarea producătorilor de energie şi schema aceea de compensare a clienţilor casnici. Cum vedeţi aceste măsuri, în special acel impozit de 80% aplicat pe veniturile obţinute de producătorii de energie electrică pentru preţuri de vânzare mai mari de 450 de lei/MWh pe perioada de iarnă?

Cosmin Ghiţă: Pot să vorbesc doar din punctul de vedere al SNN: prevederile acestei supraimpozitării vizează veniturile peste 450 lei/MWh, într-un procent de 80%, în perioada rece, noiembrie-martie. Din estimările realizate, impactul nu va afecta capacitatea companiei de derulare a proiectelor de investiţii sau activităţile curente, nefiind unul semnificativ. Înţeleg nevoia unei astfel de măsuri pentru a proteja consumatorul final de creşterea majoră a preţului la energie din ultima perioadă.

Reporter: Consideraţi că aceste scheme de compensare trebuie menţinute pe o perioadă mai lungă de timp, până vom finaliza din investiţii şi efectiv vom realiza tranziţia de la cărbune la energie regenerabilă?

Cosmin Ghiţă: Este o decizie a Guvernului României şi sunt convins că va avea la bază o analiză serioasă a evoluţiei preţului la energie şi nevoia asigurării unui nivel de suportabilitate pentru consumatori. Creşterea preţurilor are loc la nivel european. Aceasta reflectă raportul dintre cerere şi ofertă. Preţul electricităţii este influenţat de nenumăraţi factori. În cazul în care unul dintre aceşti factori este foarte afectat, pot exista dezechilibre în formarea preţului. În cazul de faţă, gazele naturale au atins un nivel extrem de ridicat – Europa nefiind capabilă să îşi producă cantitatea necesară de gaze, ceea ce face să fie dependentă de importuri, iar în acest moment cererea de gaze la nivel planetar este la un nivel foarte ridicat. Aceste dezechilibre se transferă direct în preţ, iar acest preţ devine preţul pieţei la care aderă toţi participanţii la piaţă.

Reporter: Consideraţi că preţurile la electricitate vor rămâne mari ani de zile de acum încolo? Din ce cauze?

Cosmin Ghiţă: Politicile europene de decarbonare au devenit o provocare pentru producătorii a căror producţie are ca sursă cărbunele şi gazele naturale şi care sunt influenţaţi de preţurile certificatelor de emisie şi a gazului, coroborat şi cu o creştere a consumului de energie electrică odată cu reluarea activităţilor post pandemie.

Creşterea excesivă a preţului gazelor naturale, care are la bază o creştere a cererii de LNG pe pieţele din Asia şi America de Sud, a creat un deficit pe pieţele internaţionale, iar stocurile de gaze din Europa care sunt la un nivel foarte scăzut au creat presiune suplimentară pe preţul la gaze, mai ales în perspectiva apropierii sezonului geros.

Preţurile din piaţa internă reflectă evoluţia preţurilor de pe pieţele europene de energie electrică, mai ales că o parte din pieţele de tranzacţionare funcţionează în regim cuplat la nivel european.

Ca o concluzie, preţurile combustibililor – cărbune, gaze naturale, petrol, certificate de emisie – s-au majorat pe toate pieţele europene, iar toate aceste creşteri se regăsesc în preţul de azi al energiei.

Este dificil de estimat cât timp se va menţine acest nivel ridicat al preţului, mai ales pe perioade lungi.

Reporter: Care mai sunt discuţiile la nivel european cu privire la viitorul energiei nucleare, în contextul Green Deal?

Cosmin Ghiţă: La nivelul Comisiei Europene, Raportul TEG (Technical expert group on sustainable finance) a evidenţiat contribuţia semnificativă a energiei nucleare la diminuarea efectelor asupra climei, dar a exprimat lipsa de competenţă a membrilor grupului pentru a evalua întreg ciclul nuclear, aşadar a recomandat ca energia nucleară să nu fie inclusă în această etapă a taxonomiei şi a solicitat o analiză suplimentară realizată de un grup cu expertiză tehnică. În această situatie, Comisia Europeană a decis să continue cu primul Act Delegat, fără a include energia nucleară, dar nici tehnologiile bazate pe arderea gazului natural.

În paralel, Comisia Europeană a solicitat Joint Research Center (JRC), autoritate ştiinţifică la nivel european, realizarea unei analize specifice energiei nucleare, în sensul solicitat de TEG. Raportul JRC, publicat în luna martie 2021, validat ulterior de două grupuri de experţi independenţi (Comitetul pentru Sănătate, Mediu şi Riscuri Emergente – SCHEER din cadrul DG Sante/COM şi grupul de experţi constituit în baza art. 31 din Tratatul EURATOM), a concluzionat că nu există argumente ştiinţifice care să indice că energia nucleară ar afecta sănătatea umană şi mediul înconjurător mai mult decât celelalte surse de producere a energiei deja incluse în Taxonomie.

În urma concluziilor raportului JRC, Comisia a afirmat cu diferite ocazii că energia nucleară ar urma să fie introdusă într-un Act Delegat Complementar, care va fi emis în trimestrul IV 2021, acoperind nuclearul, gazul natural, precum şi o serie de activităţi din domeniile industrial, agricultură şi forestier.

Mă aştept, în baza unor date ştiinţifice evidente, ca energia nucleară să devină parte din taxonomie, implicit soluţie fermă pentru decarbonare. Tergiversarea includerii energiei nucleare în Taxonomie, în viitorul mix energetic al Europei, va creşte semnificativ povara financiară a unei decarbonării insuficiente, adăugând noi provocări guvernelor, populaţiei şi mediului.

Se estimează că fără investiţii în industria nucleară, atât în extinderea duratei de viaţă a unităţilor care se apropie de această limită iniţială de exploatare, cât şi în capacităţi nucleare noi, două treimi din capacităţile existente în economiile dezvoltate vor fi închise până în 2040, ceea ce ar conduce la o creştere a costului tranziţiei către o economie sustenabilă cu 1,6 trilioane de dolari.

Reporter: Când vor intra în funcţiune reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), ce putere vor avea şi unde vor fi ele amplasate? Vor fi mai multe amplasamente? Şi de asemenea vă rugăm să ne explicaţi care sunt avantajele acestei tehonologii, cu ce este ea diferită faţă de cea CANDU?

Cosmin Ghiţă: În cadrul acordului semnat recent, NuScale va sprijini Nuclearelectrica în evaluarea tehnologiei şi, împreună, vom adopta măsurile pentru dezvoltarea unei centrale NuScale cu 6 module, 462 Mwe, cel mai devreme la nivelul anilor 2027/2028. O centrală NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1500 de locuri de muncă pe perioada construcţiei, 2300 locuri de muncă în manufacturare şi va evita eliberarea în atmosferă a 4 milioane de tone de CO2 pe an.

Tehnologia nucleară NuScale oferă energie în bandă, este sigură, accesibilă financiar, cu zero emisii de CO2, şi va fi în principal dezvoltată pe locaţiile fostelor centrale pe cărbune. Astfel va sprijini Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Guvernului României de a scoate din uz 4.59 GWe capacitate pe cărbune până în anul 2032. Prin schimbarea scopului centralelor pe cărbune, Nuclearelectrica şi NuScale vor ajuta comunităţile şi forta de muncă să participe la tranziţia către surse curate de energie şi, în acelaşi timp, să continue să ofere beneficii economice locale.

Ca urmare a acestui parteneriat, România are potenţialul de a utiliza în premieră în Europa primele reactoare modulare mici şi să devină un catalizator pentru dezvoltarea SMR în regiune, dar şi o bază pentru asigurarea operării acestui nou tip de tehnologie în alte state.

NuScale este primul şi singurul reactor modular mic aprobat de Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC) – încă din august 2020, devenind lider în cursa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici. Întreg procesul de aprobare şi licenţiere a durat peste 10 ani.

Reactorul modular mic NuScale generează 77 de megawaţi de energie electrică utilizând o versiune mai sigură, mai mică şi scalabilă a tehnologiei reactoarelor cu apă uşoară presurizată. Tehnologia NuScale foloseşte astfel principiile bine stabilite ale tehnologiei nucleare, simplificând sau eliminând o parte dintre sistemele costisitoare şi complexe ale centralelor electrice-nucleare existente.

De-a lungul timpului, reactoarele cu apă uşoară presurizată (PWR) au beneficiat de miliarde de dolari investiţi în cercetare şi dezvoltare şi de milioane de ore de experienţă de operare în ultimii 50 de ani. Suplimentar, tehnologia reactoarelor modulare mici NuScale a fost testată în centre de cercetare de ultimă generaţie din întreaga lume (Corvallis, Oregon; Richland, Washington; Ontario Canada; Karlstein, Germany; Erlangen, Germany; Piacenza, Italy; Holden, MA, USA; Target Rock, NY, USA etc.)

SMR-urile au diferenţe specifice care, evident, se bazează pe soluţiile verificate în peste 50 de ani de exploatare a centralelor cu apă uşoară presurizată, dar adaugă inovaţia tehnologică în problemele de securitate nucleară. Vorbim practic de o revoluţie industrială în materie de securitate nucleară pentru că în toţi aceşti ani industria nucleară a gândit şi revoluţionat acest model anticipând cerinţele de sistem energetic în paradigma decarbonării la nivel global.

La toate acestea se poate adăuga modularitatea şi specificul ciclului de combustibil care asigură împreună flexibilitate în funcţionare şi suport pentru sistemele energetice şi comunităţile locale, ca rezistenţă la încălcări ale tratatelor de neproliferare şi o securitate cibernetică crescută.

Reactoarele SMR au la bază o tehnologie nucleară, dar sunt inovatoare prin excelenţă. Diferenţa esenţială provine tocmai din mărimea acestora, din adaptabilitate, flexibilitate şi din trasăturile de securitate pasivă. Această diferenţă există, altfel nu ar exista aceste eforturi internaţionale de implementare a acestui tip de tehnologie.

Reporter: Vă mulţumesc!

Source