OPINII Râul, ramul, cursul valutar şi Roborul

0
34

Nici nu trecu bine învârtoşarea Guvernatorului BNR împotriva hainelor bănci care urcă Roborul la cer ca să jupoaie bieţii debitori, că bancherii se şi executara şi iată că avem un Robor mai mic din prima zi după celebra zicere “băncile au sărit peste cal şi au dus Roborul peste dobânda de politică monetară”.

Interesant de văzut şi unde au punctat bancherii îngroziţi de supărarea “şefului” – exact pe Robor la 3 luni, indicele luat în calcul de majoritatea băncilor ca referinţă pentru creditele în lei cu dobânda variabilă.

Mai exact, pe 10 august, Robor la 3 luni a fost de 8,06%, de la 8,14% cu o zi înainte, în vreme ce pe celelalte scadenţe calmul a fost mai degrabă cuvântul de ordine. La o zi, Roborul a rămas la 6,51%, la două zile a scăzut de la 6,51% la 6,50%, la o săptămână a rămas la 6,56%, la o lună – în scădere de la 7,15% la 7,11%, la 6 luni – de la 8,27% la 8,21%, iar la un an – de la 8,36% la 8,33%.

Cum de a mişcat declaraţia Guvernatorului piaţă monetară instant, dacă aceasta este liberă şi nemanipulată şi exact pe scadenţa care doare cel mai mult în buzunarul debitorului, va rămâne probabil un mare mister.

Întrebarea pe care şi-o pune oricine este de ce n-a ieşit mai devreme Guvernatorul să tragă de urechi lacomele bănci sau, şi mai bine, de ce nu a folosit canalele de comunicare subterane pentru a semnala că nu e bine ce se întâmplă?

Prin alte părţi am avut bănci amendate şi expuse la stâlpul infamiei pentru manipularea Libor, pe aici se pare că trece totul cu un perdaf al Guvernatorului, iar dobânzile vor rămâne oricum sus, în ciuda unei corecţii de vitrină.

Faptul că Roborul se bazează destul de mult pe cotaţii indicative, iar IRCC-ul pe tranzacţii effective, se vede şi din diferenţele dintre cei doi indicatori- din octombrie IRCC se va apropia de 4%, iar din ianuarie îl vom vedea probabil aproape de 6% – şi de aici şi reticenţa bancherilor de a accepta iniţial migrarea de la contractele legate de Robor la cele legate de IRCC pentru împrumuturile mai vechi de luna mai 2019. Totuşi, diferenţele faţă de Robor rămân semnificative dacă vom compara Roborul de acum cu IRCC-ul probabil din ianuarie.

Aceeaşi impresie de piaţă controlată şi pe partea cursului de schimb – cererea masivă de valută imediat după declanşarea conflictului din Ucraina nu prea a clintit leul în faţa euro, dar remiterile mai mari din timpul verii reuşesc să coboare cursul de schimb cu binecuvântarea BNR care vrea să folosească un euro mai slab la reglarea inflaţiei. Faptul că stabilitatea leului se bazează pe muşchii BNR, dar şi pe poziţia geostrategică a României, ca servant al ajutoarelor pentru Ucraina şi curea de transmisie a exporturilor din ţara vecină, poate fi văzută şi din comparaţia cu forintul. Moneda ungurească a pierdut aproape 12% faţă de euro în ultimul an, iar leul a stagnat în ciuda dezechilibrelor de cont curent. Ce să-i faci, când nu fluieri în biserica globalistă precum Orban, poţi scăpa cu moneda neatacată.

Investitorii internaţionali se fac că nu observă dezechillibrele din economia locală, românii cu euro se uită la dobânda de 8,25% la certificatele de trezorerie în lei şi la dobânzile de sub 1% pentru depozitele în euro în bănci şi oftează adânc, BNR zâmbeşte în barbă şi ne vorbeşte despre singura ancoră de stabilitate care ne-a mai rămas, cursul de schimb.

Până la proba contrarie, râul, ramul, cursul şi Roborul sunt prietenii BNR, dar să nu uităm cât de repede se strică prieteniile când vine deranjul în pieţele externe (vezi anii 2009-2010).

Source