PANA IN 2027 Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii va beneficia de 1,5 miliarde euro

0
137

Guvernul a aprobat lista cu amenajările de irigaţii pentru care se va reacorda caracterul de utilitate publică, urmând ca programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii să beneficieze, până în 2027, de 1,5 miliarde de euro, fonduri alocate de la bugetul naţional.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, citat de Agerpres: “A fost aprobată lista pentru amenajările de irigaţii pentru care se va reacorda caracterul de utilitate publică, totodată, şi modificarea programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România în valoare totală de 1,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă totalul fondurilor alocate de la bugetul naţional până în anul 2027. Mai concret, cu această finanţare va creşte viabilitatea economică a sistemelor de irigaţii”.

El a precizat că ar urma să fie amenajate sisteme noi de irigaţii prin creşterea numărului de proiecte de la 101 la 189, obiectivul fiind ca, de la 1,8 milioane de hectare suprafaţă irigată, să se ajungă la 2,6 milioane de hectare irigate în ţara noastră.

Potrivit lui Cărbunaru, se preconizează înfiinţarea a 50 de amenajări de desecare şi drenaj pentru 695.000 de hectare şi creşterea numărului de amenajări de irigaţii de la 89, inclusiv Canalul Siret-Bărăgan, în prima sa etapă, la 156.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că modificarea perioadei de implementare a programului naţional de irigaţii până la sfârşitul anului 2027 va fi complementară programării din Planul naţional strategic, urmând să fie sprijinite investiţiile şi în infrastructura secundară de irigaţii, dar şi investiţiile în sistemele de irigaţii la nivelul fermei cu 500 de milioane de euro din bani europeni.

Ministerul Agriculturii, care a şi iniţiat acest act normativ, îşi propune ca sistemul de irigaţii din România să poată beneficia de un sprijin financiar şi mai mare, a completat Cărbunaru.

Seceta din ultima perioadă şi-a pus amprenta asupra sudului ţării, unde culturile agricole nu mai pot fi irigate din cauza scăderii volumului de apă al Dunării.

Situaţia actuală, în care combinaţia dintre seceta pedologică şi seceta atmosferică a compromis majoritatea culturilor agricole de toamnă arată încă o dată că realizarea unor sisteme de irigaţii trebuie finanţată urgent, pentru a reduce efectele schimbărilor climatice cu care ne confruntăm.

Dacă înainte de 1990, ţara noastră avea o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de 3,2 milioane hectare, în anul 2002 – conform recensământului agricol realizat de Institutul Naţional de Statistică – mai erau irigate doar 400.518 hectare (din care doar 87.700 hectare aparţineau exploataţiilor agricole individuale), ceea ce înseamnă o scădere de opt ori a suprafeţelor irigate în numai 12 ani.

Acest lucru a fost cauzat de faptul că reţeaua de irigaţii a fost distrusă aproape în întregime imediat după 1989, majoritatea instalaţiilor de la staţiile de pompare fiind furate, în timp ce canalele de irigaţii au fost vandalizate, dalele de beton fiind luate de cetăţenii din mediul rural şi folosite în propriile gospodării.

Source