Afacerile cu vinuri vor crește cu 20% în acest an, comparativ cu 2020, când vânzările au fost de 1,7 miliarde de lei. România, se află astfel pe primul loc în UE la avansul anual estimat al producției de vin, arată analiza KeysFin.
Cu toate acestea, piaţa de vin locală a rămas cu 24% peste 2015 şi cu 64% mai mare față de 2010.
“Pentru anul 2021 estimăm un avans de peste 20% şi chiar depăşirea unui maxim istoric atins în 2017, de peste 2 miliarde de lei, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. În ciuda scăderii producţiei de vin la nivel mondial din 2021, piaţa vinului din România este estimată să înregistreze cel mai mare avans procentual dintre statele europene şi astfel să rămână al VI-lea producător de vin din UE”, spune Diana Florescu, analist economic KeysFin.
În România existau 596 de companii în 2020 care aveau ca obiect de activitate producţia de vinuri şi/sau cultivarea de struguri , cu 0,8% mai multe față de 2019 şi în creştere cu 41% raportat la 2010.
În topul producătorilor de vin locali, liderul pieţei a rămas Cramele Recaş SA, cu o cotă de 11,6% din total şi o cifră de afaceri de 201 milioane lei. Urmează Jidvei SRL Filiala Alba cu 8,4%, Cotnari SA cu 8,2%, Crama Ceptura SRL cu 7,2% şi Zarea SA cu 6,4% din total în 2020.
Primii zece producători de vin din România au avut o cifră de afaceri totală de 983 milioane de lei în 2020, respectiv 57% din piaţă.
Pentru prima oară, producătorii de vin locali au depăşit 100 de milioane de lei în 2020.
Cel mai profitabil jucător din piaţă în 2020 a fost Cramele Recaş SA, urmat de Crama Ceptura SRL, Jidvei SRL Filiala Alba , Zarea SA şi Casa de Vinuri Cotnari SA. Primele cinci companii au generat împreună peste 53% din profitul pieţei în 2020.
La nivel mondial, producţia de vin este estimată în 2021 la 250 milioane hectolitri, cu 4% sub 2020, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OVIS).
În UE, volumul producţiei de vin este estimat la 145 milioane hectolitri pe 2021, cu 13% sub nivelul de anul trecut.
“Sunt preconizate scăderi anuale în topul celor mai mari producători de vin din UE: Italia (44,5 milioane hectolitri, cu o scădere de 9%), Spania (35 milioane hectolitri, cu o scădere de 14%) şi Franţa (34,2 milioane hectolitri, cu o scădere de 27%). De cealaltă parte, potrivit estimărilor, ţările care vor înregistra creşteri în 2021 faţă de anul anterior vor fi: Germania (al patrulea producător european, cu 8,8 milioane hectolitri şi o creştere de 4%), Portugalia (6,5 milioane de hectolitri şi o creştere de 1%) şi România (al şaselea producător european, cu 5,3 milioane hectolitri, respectiv cel mai important avans estimat din UE în 2021, de 37%)”, arată analiza.
Afacerile cu vinuri vor crește cu 20% în acest an, comparativ cu 2020, când vânzările au fost de 1,7 miliarde de lei. România, se află astfel pe primul loc în UE la avansul anual estimat al producției de vin, arată analiza KeysFin.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut, astăzi, la 2,89% pe an, de la 2,82%, arată datele BNR. În funcţie de acesta se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă.
Proiectul de buget pe 2022 a fost alcătuit pe o creştere economică de 4,6%, un PIB de 1.317,3 miliarde lei, iar deficitul bugetar cash de 5,84% din PIB, a declarat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
Bugetul Ministerului Transporturilor pentru 2022 va fi cu 20,5% mai mare în 2022 raportat la anul în curs, spune Sorin Grindeanu.
Deficitul bugetar va ajunge la 7,3% din PIB până la sfârșitul anului 2021 iar inflaţia la 5,8%, arată estimările CFA România.
Pe fondul creşterii peste aşteptări a inflaţiei, ceea ce a dus la creşteri de dobânzi, inclusiv la titlurile de stat, dar şi în contextul în care Bursa s-a depreciat cu 3,5% în noiembrie, cea mai slabă lună din ultimele 12, activele fondurilor de pensii private Pilon II s-au depreciat cu 1 mld. lei.
Analiștii economici membri ai asociației CFA România anticipează un curs de 5,11 lei/euro peste 12 luni și o inflație medie de 5,8%, impactul economic al coronavirusului urmând să dureze cel puțîn până în trimestrul IV al anului 2022.
Aproape 100.000 de angajaţi din România lucrează pe contracte de muncă temporare, arată datele Inspecţiei Muncii de la finalul lunii septembrie.
Întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt riscuri sistemice de nivel ridicat și în creștere consideră BNR, potrivit Raportului asupra stabilității financiare publicat la sfârșitul săptămânii trecute.
Sindicatele lucrătorilor la Căile Ferate cer Guvernului să urgenteze adoptarea Statutului Feroviarului, amenințând cu greva, începând de astăzi. CFR-iștii au protestat și la începutul acestui an, în luna ianuarie, cerând rezolvarea mai multor probleme din transportul feroviar.