Circa 60% dintre tinerii români Millennials şi Generația Z vor să lucreze în sistem hibrid, după un program flexibil. Totodată, 59% preferă contract cu normă întreagă la un singur angajator, arată studiul Deloitte Central Europe First Steps into the Labour Market. Doar 5% vor să lucreze doar de la birou și să aibă un program fix.
Totodată, 61% sunt încrezători că vor găsi locul de muncă pe care îl doresc în maximum 6 luni. Aceștia sunt mai pesimiști decât cei din Europa Centrală, unde procentul este de peste 70%.
Însă 93% dintre tinerii români sunt deschiși și preferă o companie cu angajați de diverse vârste, sexe, naționalități, etnii. În acelaşi timp, 77% nu au nicio preferinţă legată de genul persoanei care le va fi șef.
De asesmenea, 44% vor să lucreze doar una sau două zile pe săptămână de acasă, “în contextul în care aceştia se confruntă cu dificultăţi generate de munca la distanţă, precum singurătatea, lipsa interacţiunii umane şi întreruperile cauzate de responsabilităţile legate de familie sau de locuinţă”.
59% vor contract cu normă întreagă la un singur angajator şi 29% ar dori să fie liber profesionişti sau consultanţi şi să lucreze într-un regim flexibil sau pe termen scurt.
Studenţii şi proaspeţii absolvenţi de studii universitare vor să lucreze în străinătate. Prin urmare, 22% plănuiesc să plece din țară pentru oportunităţi de carieră, iar 66% vor să se mute în altă parte pentru un loc de muncă. 37% au ca primă opţiune marile companii internaţionale pentru un loc de muncă.
Pandemia de COVID-19 nu a avut efecte asupra dorinței de a pleca în străinătate a tinerilor români, așa încât 66% vor să plece pentru un loc de muncă. 16% preferă Germania, 15% în Marea Britanie şi 7% în SUA.
Studiul a fost realizat la peste 9.000 de persoane cu vârste între 18 şi 30 de ani, studenţi la universităţi de top din 19 ţări din Europa Centrală, inclusiv România.
Circa 60% dintre tinerii români Millennials şi Generația Z vor să lucreze în sistem hibrid, după un program flexibil. Totodată, 59% preferă contract cu normă întreagă la un singur angajator, arată studiul Deloitte Central Europe First Steps into the Labour Market. Doar 5% vor să lucreze doar de la birou și să aibă un program fix.
Costurile producţiei industriale s-au scumpit cu 32,2% în luna noiembrie 2021, atât pe piaţa internă cât şi externă, raportat la aceeaşi lună din 2020, arată datele INS.

PIB-ul României a crescut cu 17 miliarde euro în 2021 raportat la anul 2019 şi a ajuns la circa 1.190 miliarde lei. Acesta reprezintă un record istoric, spune ministrului Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin-Daniel Cadariu.
Circa 121.000 de persoane au petrecut Revelionul 2021/2022 într-o locație din România, cu 32% mai puţine față de Anul Nou 2019/2020. Aceștia au cheltuit aproape 25,6 milioane de euro, sumă cu 40% mai mică raportat la anul dinaintea pandemiei, arată Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 4,1% în 2021, raportat la anul anterior, potrivit Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), transmise de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
Reprezentanții BNR anunță că la 31 decembrie 2021, rezervele valutare ale băncii se situau la nivelul de 40.475 milioane euro, față de 39.283 milioane euro la 30 noiembrie 2021.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut astăzi la 3,02% pe an, de la 3,01% vineri, arată BNR. În funcţie de acesta se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă.
Lumea a pierdut circa 1.774.927 de kilometri pătraţi (4%) din pădurile sale după 1990, ceea ce echivalează cu o suprafață de aproximativ jumătate din dimensiunea Indiei.
Discuţiile legate de ceea ce se întâmplă cu concediile de odihnă apar întotdeauna în rândul angajaţilor mai ales la începutul anului când aceştia constată că nu şi-au efectuat toate zilele de concediu disponibile pentru anul anterior.
Aproape jumătate dintre medicamentele cumpărate în perioada octombrie 2020 – septembrie 2021 au fost pentru tratarea bolilor de stomac sau de inimă.
În prezent pe segmentul rezidenţial nu există suficientă ofertă pentru a acoperi cererea din piaţă, anunță specialiștii. Aceștia se întreabă dacă domeniul nu va fi afectat anul viitor de o criză.
Marile pariuri pentru economia României în 2022 sunt legate de creşterea economică de 4,6% pe care mizează guvernul şi pe care şi-a construit bugetul. Veniturile trebuie să crească cu 13%, la o creştere a cheltuielilor bugetare cu 11%, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la 5,84% din PIB.
Bogdan Gabor, country manager al firmei de recrutare Lugera, afirmă că piaţa recrutării din România a fost deschisă, iar numărul cererilor a crescut susţinut anul acesta, potrivit Ziarului Financiar.