Puterea de cumpărare a românilor, printre cele mai scăzute din UE

Intenţia de a economisi a crescut în 2021 cu 3% la nivelul întregii Europe, peste jumătate dintre consumatori având în plan să pună bani deoparte (54%), iar românii sunt cei mai categorici, deşi procentul a rămas constant faţă de anul trecut, la 69%, arată o analiză BNP Paribas.

În ceea ce priveşte puterea de cumpărare, marea majoritate spun că ea s-a deteriorat, printre cele mai ridicate procente din Europa, în condiţiile în care doar 21% dintre români cred că puterea lor de cumpărare a crescut în ultimul an.

La nivel european, 46% dintre consumatori sunt de părere că puterea de cumpărare a rămas stabilă, o creştere cu 2 puncte procentuale faţă de anul trecut. În acelaşi timp, se observă o creştere cu 5 puncte procentuale (37%) a celor care spun că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimul an.

Cea mai mare creştere a intenţiei de a economisi faţă de 2020 se observă în rândul italienilor (creştere cu 11 pp, până la 51%), urmaţi de englezi (creştere cu 6 pp, până la 63%) şi francezi (creştere cu 5 pp, până la 40%).

Referitor la părerea despre situaţia generală din ţara lor, trendul este în unanimitate unul negativ, în toate cele 15 state participante la studiu, de altfel cel mai scăzut scor din anul 2015 până în prezent (4.7 puncte media la nivelul Europei în 2021).

Românii rămân, ca şi anul anterior, printre cei mai pesimişti europeni, valorizând cu doar 4.2 puncte din 10 situaţia pe plan local.

Pe de altă parte, ceea ce se remarcă la nivelul tuturor ţărilor chestionate, este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluţiile digitale şi a accepta aspectele vieţii la distanţă atunci când se discută despre partea practică şi funcţională a acestora.

Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalităţi administrative, acces la informaţii, consum cultural şi telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezenţa fizică este extrem de apreciată de europeni.

În contrast, aspectele vieţii sociale şi relaţionale sunt experienţe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască faţă în faţă.

Înainte de pandemie, România se număra printre ţările europene cu cea mai mică proporţie a angajaţilor care îşi desfăşurau activitatea şi din afara spaţiului de lucru efectiv sau a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% vs. media europeană 41%) şi doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană de 22%).

Cu privire la educaţia online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile funcţionează bine în ţara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%).

Respondenţii din Suedia, unde această metodă de învăţământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinşi de eficacitatea sa (68%), urmaţi la distanţă de cei din Marea Britanie (57%) şi din Spania (51%).

La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de funcţionarea a educaţiei online la ei în ţară, alături de români, sunt slovacii (31%) şi bulgarii (36%).

Şi în ceea ce priveşte telemedicina, românii sunt printre cei mai pesimişti în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28% dintre români cred că lucrurile funcţionează cum trebuie, mai rezervaţi decât ei fiind bulgarii (17%) şi în aceeaşi măsură ungurii (28%).

Mediafax