Vineri, 11 August 2023, ora 14:39
3 citiri
România ocupă una din cele mai proaste poziții în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de angajare a celor care au terminat recent studiile.
La nivelul Uniunii Europene, rata ocupării forței de muncă formată din proaspăt absolvenți este pe o tendință crescătoare încă din 2014, cu o pauză cauzată de pandemia de coronavirus.
În România ponderea a crescut spectaculos până în 2020, pentru ca în perioada post-pandemie să scadă puternic, contrar tendinței europene.
Vârf atins în 2022
Un procent de 82% dintre absolvenții recenți, cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, erau angajați în 2022 la nivelul Uniunii Europene.
Din 2014 până în 2022, rata de ocupare a acestui grup a crescut cu șapte puncte procentuale, arătând o tendință de majorare consistentă, întreruptă doar de pandemia COVID-19, arată Eurostat.
Rata ocupării forței de muncă la această categorie în 2022 a marcat un nou vârf, depășind maximul anterior de 81% atins în 2018, o rată care a rămas neschimbată în 2019.
Procentul proaspăt absolvenților angajați în muncă face referire la persoanele care au absolvit cel mai înalt nivel de educație în urmă cu 1-3 ani și nu urmează studii ulterioare, cu precizarea că în Franța și Spania definiția diferă.
România, evoluție contrară celei europene
La nivel național, ratele de ocupare ale proaspeților absolvenți au fost în 2022 cele mai ridicate în Luxemburg și Olanda (ambele 93%), urmate de Germania (92%) și Malta (91%).
La polul opus, cele mai scăzute rate au fost raportate în Italia (65%), Grecia (66%) și România (70%).
În România, în perioada 2014-2018, procentul angajaților din rândul proaspăt absolvenților a înregistrat o creșterea puternică, de peste 11 procente (de la 66% la 77%).
Ulterior, contrar tendinței europene, ponderea s-a redus la 76% în 2019 și a revenit la 77% în 2020, anul pandemiei, pentru ca în 2021 să scadă puternic, cu șapte procente, la 70%.
Spre deosebire de media europeană, ponderea în România a fost mai mică în 2021 și 2022 decât în perioada pre-pandemică.
Disparități între sexe
La nivel european, rata de angajare a proaspăt absolvenților de sex masculin a fost constant mai mare decât cea a proaspăt absolvenți de sex feminin.
Cu toate acestea, decalajul a fost redus în 2022 la două puncte procentuale, marcând cea mai mică disparitate înregistrată în intervalul de opt ani din 2014 până în 2022, cu precizarea că cel mai mare decalaj a fost înregistrat în 2019: patru puncte procentuale.
În 2022, proaspăt absolvenții de sex masculin erau angajați la nivel european în proporție de 83,5%, în timp ce în cazul femeilor ponderea a fost de 81,3%.
Decalajul este mult mai mare în România, unde bărbații s-au angajat în 2022 în proporție de 76%, în timp ce ponderea în cazul proaspăt absolventelor de sex feminin a fost de 64%.
Disparitățile în ratele de ocupare pot fi explicate prin natura domeniilor studiate, deoarece există diferențe în cererea de pe piața muncii, iar femeile și bărbații tind să studieze în domenii diferite.
