Românii și cheltuitul peste posibilități: „Oamenii care plătesc cu cardul cumpără cu 30% mai mult”

În ultimul an, metodele de plată digitală au cunoscut o creștere impresionantă, modificând modul în care consumatorii din România își gestionează finanțele și efectuează achiziții. Raportul anual „Digital Payments Global Market Report” al The Business Research Company indică faptul că aceste schimbări comportamentale sunt semnificative, iar plățile digitale devin progresiv mai atractive pentru consumatori.

În acest context și cuplat cu faptul că odată cu proliferarea metodelor de plată online, cardurile de credit au crescut de asemenea puternic în popularitate, Ziare.com a discutat cu trainerul de educație financiară Adrian Asoltanie, care a explicat că cei mai mulți români nu înțeleg condițiile foarte specifice în care cardurile de cumpărături chiar ajung să aibă acea „dobândă zero” pe care băncile o promovează. Specialistul a punctat că există avantaje în drămuirea bugetelor familiale cu ajutorul unui card de cumpărături, însă, în contextul unei vulnerabilități financiare ridicate, ce începe ca o metodă de plată eșalonată se poate transforma într-un vehicul pentru plăți minime de dobânzi foarte ridicate, mult peste marja unui credit bancar uzual.

Raportul anual „Digital Payments Global Market Report 2022″ al The Business Research Company subliniază o expansiune considerabilă a pieței plăților digitale la nivel mondial. Proiecțiile sugerează că până în 2025, valoarea acestei piețe ar putea atinge 125,01 miliarde de dolari, o creștere notabilă față de cei 83,53 miliarde de dolari înregistrați în 2020.

Trendul ascendent este evident și în România. De exemplu, pe 11 noiembrie 2022, o zi marcantă pentru campaniile de Black Friday, s-a înregistrat o creștere de 27% a tranzacțiilor online efectuate cu cardul față de anul precedent, conform datelor furnizate de Netopia Payments, un procesator de plăți online. În 2023, de Black Friday, cel mai mare retailer online din România a avut vânzări de peste 630 milioane de euro în 11 ore, românii realizând peste 860.000 de tranzacții. În acest an, valoarea coșului de cumpărături a depășit 530 de lei și cei mai mulți dintre cumpărători au achitat produsele cu cardul bancar.

Avantajele cardurilor de credit sunt înțelese greșit de români, de cele mai multe ori

Cardurile de credit, oferite de bănci sau instituții financiare nebancare, funcționează ca împrumuturi pre-aprobate disponibile pentru utilizatori. Spre deosebire de cardurile de debit, unde fondurile aparțin titularului, sumele de pe cardurile de credit sunt proprietatea băncii.

Adrian Asoltanie, trainer de educație financiară, a explicat pentru Ziare.com că pe parcursul ultimelor ani românii au înțeles mai bine cum funcționează global și că ne apropiem ușor de tendința europeană și americană de folosire a creditului. Cu toate acestea, există încă numeroase mituri și goluri în informare legate de cardurile de credit în care oamenii cad capcană.

Unul dintre ele ar fi că există carduri de credit cu dobândă zero. „Oamenii cred că folosesc banii respectivi fără niciun cost, fără niciun risc. Însă nu există niciun card care să aibă dobândă zero. Aceasta se obține doar dacă se respectă simultan câteva condiții: să nu retragi niciodată bani cash de pe card, să nu întârzii niciodată cu plata, să plătești mereu suma minimă a ratei”, a explicat expertul.

O altă neînțelegere a cardului de credit este că acesta are două sume minime de plată. Există o sumă minimă de plată a cardului, de obicei o sumă mică – în jurul a 50-70 de lei pe lună. Aceea este o plată minimă pe care trebuie să o facă deținătorul cardului ca să nu i se închidă linia de credit. „Fiindcă asta înseamnă un card de credit, o linie de credit pe care ți-o alocă banca și pe care trebuie să poți să ajungi să o stingi la un moment dat”, punctează Adrian Asoltanie.

Totodată, explică acesta, mai există o altă sumă minimă de plată, în urma unei achiziții, care se referă la rata eșalonată la cele 3-6-12 rate la care a fost realizată achiziția respectivă. De pildă, împărțind costul unui frigider la numărul de rate pentru care s-a optat, se poate ajunge la o rată minimă de 300 de lei.

„De multe ori oamenii se regăsesc în situația în care nu au banii pentru a-și plăti rata și-și spun că nu e o problemă dacă nu plătesc cei 300, măcar plătesc cei 70 de lei și atunci sunt OK. În realitate, atunci începe plata dobânzilor pentru sumele restante.”

Există riscuri financiare dureroase asociate utilizării cardurilor de credit, mai ales pe fondul accesului facil la fonduri importante, care pot face dificilă distincția între nevoi reale și dorințe pasagere. Astfel, este esențial ca utilizatorii să manifeste disciplină și să utilizeze cardul în mod prudent pentru a evita supra-îndatorarea.

Accesul nelimitat la linii mici de credit în portofel alterează comportamentul de consum. Efectele psihologice ale cumpărăturilor în rate

În România, deși toată lumea crede că are carduri de credit cu dobândă zero, studiile arată că peste 65, aproape 70% dintre oameni intră să plătească dobânzi, punctează Asoltanie. „Un alt factor de luat în calcul când vorbim de carduri de credit este că dobânzile nu sunt mici deloc. Acestea variază între 12% pe an și, în unele cazuri, chiar și până la 70% pe an. Din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai scumpe forme de a te împrumuta, mai ales că românii nu sunt foarte disciplinați în a ține pasul cu ratele, cu asumarea plăților.”

Apoi, folosirea cardului de credit în general, potrivit studiilor făcute la nivel global, chiar dacă nu sunt evaluate cazuistic comportamentele de consum ale românilor cu precădere, dovedesc faptul că oamenii care tind să plătească cu cardul, față de numerar, cumpără mai mult cu aproximativ 30%. „Intrând într-un magazin, vei pune mult mai multe lucruri în coș decât dacă ai plăti cu numerar, comportament care duce și la risipă alimentară, explică consultantul financiar.”

Un alt fenomen psihologic dăunător care este asociat cu cardurile de cumpărături este că orice achiziție, împărțită pe rate, pare mult mai suportabilă și ușor de făcut. După cum explică specialistul, dacă o persoană s-ar gândi să dea 4.000 de lei odată pe un telefon, i s-ar părea o sumă foarte mare. Însă 4.000 de lei împărțiți în 12 rate devin mai accesibili. „Când începe să ni se pară foarte accesibil și un telefon, și un frigider, și un laptop pentru copil, cumpărăturile și datoriile încep să se adune. Oamenii trebuie să conștientizeze mai acut faptul că orice credit reprezintă cheltuirea unor bani din viitor, bani pe care încă nu-i avem.

Mai ales când avem de-a face cu perioade economice instabile, cum este cea din prezent, când dobânzile cresc, când economia începe să încetinească, apare spectrul șomajului și taxele cresc din ce în ce mai mult, să mai ai și povara unei datorii crescânde devine din ce în ce mai complicată”, insistă Adrian Asoltanie.

În același sens, oamenii se obișnuiesc foarte ușor cu ușurința de a plăti. Există un fenomen care se numește „durerea plății cash” sau „pain of paying”, în engleză: În momentul în care o persoană ajunge la casa de marcat și își numără banii din buzunar, există un proces mental real în care se activează în creier o zonă responsabilă de durere. „De aceea o să vedeți că oamenii se despart mult mai greu de banii cash decât atunci când plătesc cu cardul. Mai mult decât atât, eu de exemplu nu am card de credit de aproape 17 ani, pentru că mi-am dat seama că mă întind la cheltuială foarte ușor și, de cele mai multe ori, când întreb clienții de ce și-au făcut cardul de credit prima dată, răspunsurile, de obicei, sunt că și-au zugrăvit în casă, și-au schimbat centrala și n-au avut toți banii, s-a stricat frigiderul și a trebuit să cumpăr unul nou. Mereu este vorba despre o achiziție mare.”

E în regulă și e firesc să apară cheltuieli importante pentru care nu avem un buget separat sau pentru care nu ne dorim să intrăm într-un buget lunar de cheltuieli. Următoarea întrebare pe care Adrian Asoltanie o pune clienților săi este dacă în prezent cardul de credit este în portofel, accesibil, iar răspunsul este mereu da. „Ai nevoie să cumperi frigider sau mobilă astăzi? Nu? Deci pornim la drum cu un astfel de card de cumpărături pentru o achiziție mare, o cumpărătură care ne-a luat pe nepregătite sau pentru care nu voiam să rupem o parte foarte mare din economii, dar apoi se instalează foarte ușor obiceiul de a plăti toate fleacurile cu cardul de credit. Ajung oamenii să facă cumpărăturile de supermarket cu cardul de credit.”

De asemenea, specialistul explică faptul că însăși industria cardurilor de credit își stimulează clienții să-l folosească frecvent. Se oferă puncte, bonusuri, cashback, reduceri, facilități de marketing pentru a fi folosit mai des. „Am întâlnit oameni care au 4-5 carduri de credit. Scot bani de pe unul ca să pună pe celălalt și nici nu mai știu, săracii, ce bani datorează în total. E un haos îngrozitor.”

Adrian Asoltanie susține că nu e împotriva utilizării cardurilor de credit, dar că oamenii trebuie să învețe să le folosească corect, ceea ce se referă în linii mari la o achiziție mare care poate fi întinsă pe mai multe rate. Însă apoi, cardul de credit nu trebuie să fie purtat în portofel tot timpul, pentru a evita situațiile în care devine foarte ușor să recurgem la linii de creditare pentru cheltuieli care nu sunt urgente sau justificabile cu bugetul nostru curent.

Cumpătarea în 2024: BNR se așteaptă ca creditele neperformante să se dubleze în următorii doi ani

Un test de stres realizat în decembrie 2023 de Banca Națională a României (BNR) asupra sectorului bancar indică o posibilă creștere a ratei creditelor neperformante la 5,6% până la finalul anului 2025. Proiecția este cauzată de factori precum ratele ridicate de dobândă, incertitudinile internaționale și efectele măsurilor de consolidare fiscală. Într-un scenariu mai sever, implicând o creștere a șomajului, rata creditelor neperformante ar putea atinge 10,3%. La sfârșitul lunii septembrie 2023, rata acestora era de 2,61%, potrivit datelor BNR. Conform reglementărilor Basel III, se estimează că necesarul de capital propriu al băncilor va crește cu 8,9% până în 2028.

Potrivit BNR, solvabilitatea sectorului bancar local arată o reziliență adecvată, datorată capacității operaționale bune, în special a băncilor mari, și unui nivel ridicat inițial de solvabilitate. Testul de stres acoperă o perioadă de trei ani (2023-2025) și include două scenarii macroeconomice: unul de bază și unul advers. În scenariul de bază, chiar dacă este prognozată o revenire spre sfârșitul perioadei analizate, se estimează o creștere a ratei fondurilor proprii ale băncilor cu peste 5% până în 2025.

Scenariul advers sugerează o evoluție negativă mai pronunțată, cu impactul continuării dezechilibrelor macroeconomice și al tensiunilor geopolitice, inclusiv o creștere a șomajului cu 4,7% și o rată a creditelor neperformante ajungând la 10,3% în 2025.

Creșterea popularității plăților cu cardul, un imbold mai puternic către informare adecvată

Un sondaj efectuat de un comparator bancar activ în România și făcut public la 1 ianuarie 2024, a analizat comportamentele recente ale consumatorilor români referitoare la plățile digitale. Studiul a fost realizat în octombrie, online, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.250 de persoane din întreaga țară.

Printre concluziile principale se numără faptul că 61,21% dintre participanți au afirmat că au efectuat achiziții online și au plătit cu cardul în ultimele trei luni. Cu toate acestea, doar 43,74% folosesc cardul sau transferurile bancare pentru plata facturilor în fiecare lună, ceea ce indică o anumită ezitare în adoptarea completă a plăților digitale pentru astfel de cheltuieli recurente.

Pe lângă portofelele digitale Google Pay sau Apple Pay, care nu sunt încă pe deplin adoptate pe piața românească, fiind utilizate de doar 29,05% dintre consumatori, 38,23% dintre respondenți preferă încă numerarul, însă un procent semnificativ de 38,55% utilizează atât cash-ul, cât și cardul pentru plăți.

În ceea ce privește serviciile financiare digitale, cum ar fi Internet Banking și Mobile Banking, acestea sunt din ce în ce mai folosite, cu 35,67% dintre participanți utilizându-le regulat, săptămânal sau chiar mai des.

Source