Se anunţă inflaţie foarte mare

0
40

Ben Madadi

În vara anului 2020 am scris într-un grup de investitori pe Facebook că din a doua jumătate a anului 2021 mă aştept la declanşarea unui val inflaţionist masiv. Atunci, lumea nu prea m-a crezut. Am dat şi o cifră – peste 4% pentru SUA. Am explicat ulterior şi în ziarul BURSA principalele motive care m-au făcut să cred că inflaţia va creşte semnificativ şi că nu va fi chiar tranzitorie. Pe scurt, ceea ce s-a schimbat în 2020 a fost:

1) trecerea (neobservată de mulţi economişti) ţărilor dezvoltate de la stimulare monetară mai mult către una fiscală,

2) trecerea (tot aşa neobservată) Chinei de la o ţară care producea şi economisea la una care consumă şi se îndatorează.

Deşi ambele treceri începuseră cu ani în urmă, pandemia a fost catalizatorul care a făcut diferenţa dintre continuarea unei tranziţii lente către o transformare brutală.

Acum, în 2022, ştim deja că al doilea semestru al anului 2021 a fost unul cu inflaţie mai mare decât în ultimii 30 de ani, aproape în toate ţările cu economii dezvoltate. Inflaţia în SUA a depăşit cu mult 4%, iar în ultimele şase luni a fost chiar peste 5%. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat din anii 1980!

Se anunţă inflaţie foarte mare

La ce să ne aşteptăm în 2022? Cel puţin în prima jumătate a anului, eu cred că trebuie să ne aşteptăm la mai rău. Pentru a doua jumătate, sunt şanse ca inflaţia să se mai potolească, dar nu cu mult. Cred într-o asfel de evoluţie, datorită ritmului de normalizare economică din lunile următoare. După efectele pandemiei, normalizarea economiilor va continua, iar acest lucru va însemna presiuni inflaţioniste în plus. Deşi au trecut doi ani de la declanşarea pandemiei de Covid, o parte dintre activităţile economice încă nu şi-au revenit complet. Transportul aerian, turismul sau activităţile legate de divertisment reprezintă, în continuare, industrii afectate semnificativ. E greu de crezut că normalizarea nu va continua în 2022 pe măsură ce oamenii şi autorităţile încep să se obişnuiască cu Covid-ul, aşa cum s-au obişnuit şi cu gripa. Această situaţie va mai dezlănţui consumul care a fost amânat în 2020 şi 2021.

Presiunea inflaţionistă de după 2020 a venit, şi vine în continuare, în principal de la tiparniţe (sau cum spun băncile centrale “Quantitative Easing”) care alimentează deficitele bugetare. Aici se încadrează şi România, care nu se deosebeşte cu nimic de celelalte ţări.

Deficitul bugetar în SUA pentru anul fiscal 2020 a fost 3,1 trilioane de dolari, adică 15,2% din PIB. În anul fiscal 2021 deficitul a fost de peste 2,7 trilioane de dolari, sau 12,4% din PIB. Cei doi ani au însemnat cele mai mari deficite bugetare (raportat la PIB) din istoria Americii de după al doilea război mondial.

Deficitul bugetar al guvernului SUA este prognozat să scadă în anul fiscal 2022 la 7,8% din PIB, ceea ce este foarte posibil să fie o estimare optimistă. Scăderea deficitului ar trebui să ducă la o oarecare moderare a presiunilor inflaţioniste. Nici alte ţări, inclusiv România, nu stau mult mai bine în ceea ce priveşte deficitele bugetare, adică diferenţa dintre cheltuielile sistemul bugetar şi încasările din taxe şi alte venituri.

Pentru a înţelege de ce avem şi vom avea în continuare inflaţie mare în cazul Americii este de ajuns să adunăm toate aceste procente uriaşe din PIB, în deficite bugetare, care în mare măsură reprezintă bani noi tipăriţi de către banca centrală, Federal Reserve. Tiparniţa va continua să meargă bine şi în 2022, şi chiar pe noi fronturi, pentru că între timp s-a adoptat planul de reconstrucţie a infrastructurii de 1 trilion de dolari al administraţiei Biden. Nici Uniunea Europeană sau alte economii nu se zgârcesc în cheltuieli bugetare, mai ales că băncile centrale vor continua să ţină dobânzile aproape de zero pentru următorii ani.

https://www.bursa.ro/_rss

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here