SEMESTRUL II 2021 – FINANCIAR

0
46

Semestrul al doilea al anului trecut a fost marcat de frământările permanente de pe scena politică, de lupta pentru şefia PNL, care a dus atât la ruperea coaliţiei de guvernare PNL-USR- UDMR, la căderea guvernului Cîţu, cât şi la slaba gestionare a valului al patrulea al pandemiei, toate culminând cu aducerea în luna noiembrie, de către liberali, la guvernare, a duşmanilor din PSD.

În plan financiar, a avut loc falimentul societăţii de asigurări City Insurance, constatat cu întârziere de Autoritatea pentru Supraveghere Financiară.

Singurele lucruri pozitive din a doua jumătate a anului au fost aprobarea de către Comisia Europeană şi Ecofin a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deblocarea avansului din cele 29,2 miliarde euro alocate, menţinerea PIB în ţinta de deficit asumată cu factorii de decizie de la Bruxelles, precum şi adoptarea de către Parlament – în premieră în ultimii ani, chiar dacă pe repede-înainte – a unui buget pentru anul 2022.

În rest, am avut parte la final de an de ordonanţa de urgenţă trenuleţ care a amâ­nat implementarea legilor ce ar putea avea un impact major cu privire la menţinerea ţintei de deficit pentru 2022 şi la finanţele publice, dar care a rezolvat pachetul social propus de PSD, noul aliat al liberalilor la guvernare, prin creşterea cu 10% a salariului minim pe economie, majorarea cu 10% a punctului de pensie, majorarea alocaţiilor copiilor, acordarea voucherelor de vacanţă, acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi acordarea unui sprijin pensionarilor pentru sezonul rece, până la atingerea, în luna ianuarie 2022, a unui venit de 2200 lei.

În tot acest marasm politico-economic din cea de-a doua parte a anului trecut a avut loc o explozie a preţurilor din energie, care a condus la adoptarea de către Parlament a unei legislaţii privind compensarea facturilor pentru consumatorii casnici şi plafonarea preţurilor până la 31 martie 2022, evenimente ce au bulversat activitatea producătorilor şi furnizorilor din energie.

Demiterea lui Alexandru Nazare – primul seism ce anunţa cutremurul liberal din toamnă

Prima fisură înregistrată în rândul liberalilor a avut loc în luna iulie, când premierul Florin Cîţu a decis, pe neaşteptate, să îl revoce pe Alexandru Nazare din funcţia de ministrul al Finanţelor Publice. Conform analiştilor politici, revocarea lui Nazare, în ciuda statisticilor favorabile înregistrate de Ministerul Finanţelor în mandatul acestuia, a fost parte a războiului declanşat în interiorul PNL între cele două tabere din jurul lui Cîţu şi Orban, fostul ministru al finanţelor fiind un apropiat al lui Ludovic Orban. Premierul Florin Cîţu a menţionat, în 8 iulie, că a făcut o evaluare la şase luni şi anumite proiecte cu finanţare europeană au fost întârziate, anunţând că va trimite corpul de control la Ministerul Finanţelor pentru o analizare amănunţită a situaţiei. Imediat, Ludovic Orban, preşedintele din acel moment al PNL, a declarat că nu este de acord cu revocarea respectivă, deoarece, în opinia domniei sale, nu sunt motive pentru demiterea lui Alexandru Nazare.

Spre deosebire de liberali, social-democraţii au tremurat puţin în luna iulie, odată cu vestea liberării condiţionate a lui Liviu Dragnea, din penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni primită în 27 mai 2019 pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

La 1 iulie, a fost introdus certificatul european digital Covid-19 în ţara noastră, pentru călătoriile în străinătate. În aceeaşi perioadă, Armata Română şi-a încheiat, după 19 ani, misiunea militară din Afganistan, care a scos din bugetul statului peste 3 miliarde lei şi s-a soldat cu 29 de morţi din rândul efectivelor militare. Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a finalizat întocmirea proiectului România Educată, ce ar urma să fie finanţat cu 3,6 miliarde euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pe plan economic, în 16 iulie, preşedintele Iohannis a emis decretul prin care a promulgat legea de ratificare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020, şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020. Prin acest acord, partea americană se angajează la finanţarea unor proiecte în valoare de 7 miliarde dolari pentru centrala nucleară de la Cernavodă. Acordul respectiv respectă normele europene în materie, conform deciziei Comisiei de la Bruxelles.

Luna iulie consemnează şi o victorie a societăţii civile. Situl minier Roşia Montană a devenit, în 27 iulie, parte a Patrimoniului Cultural al umanităţii şi a Patrimoniului mondial aflat în pericol, în urma deciziei de înscriere luată de Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO.

Primele fricţiuni cauzate de “Anghel Saligny”

Din punct de vedere politic, august s-a situat între retrograd şi optimist – dacă ţinem cont de statisticile şi prognozele privind creşterea economiei naţionale şi a produsului intern brut. Cât priveşte caracterul retrograd, acesta se referă strict la dezvăluirile privind trecutul contravenţional al premierului Florin Cîţu pe tărâm american, care l-a ajuns din urmă pe şeful Guvernului în plină campanie internă pentru şefia PNL, la 21 de ani de la data faptelor respective. Peste toate acestea s-au adăugat disputele din cadrul coaliţiei de guvernare cu partenerii din USRPLUS privind rectificarea bugetară, care nu fusese aprobată nici măcar la finalul lunii august, şi aşa-numitul PNDL 3 – Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, cel care a încins spiritele, dispută ale căror efecte negative urmau să se resimtă în prima lună de toamnă. Toate acestea au avut loc şi în prezenţa noului ministru al finanţelor publice, Dan Vîlceanu, care a fost învestit în funcţia respectivă în 18 august.

Tot în august, Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2021, iar Ministerul Finanţelor a anunţat un deficit bugetar la jumătate de an de 33,97 miliarde lei (2,89% din PIB), pe fondul unei creşteri economice în primele şase luni ale anului trecut de 6,5%.

În 11 august, premierul Florin Cîţu a avut primele fricţiuni cu colegii din coaliţia guvernamentală, deoarece în şedinţa de guvern a fost prezentat în primă lectură proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea programului Anghel Saligny, program pe care miniştrii USRPLUS l-au etichetat drept PNDL 3, afirmând că ar fi un nou mijloc de sifonare a banilor publici, mai precis a viitoarei alocări bugetare de 50 miliarde lei.

Fricţiunile au avut loc în aceeaşi zi în care fostul şef al guvernului a trebuit să ofere presei explicaţii în legătură cu incidentul petrecut în anul 2000 în Iowa, SUA, când a fost condamnat la două zile de închisoare pentru că a fost depistat de poliţişti în traficul rutier conducând un autoturism, deşi se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice, fiindu-i depistată o alcoolemie de 1,61 g/l.

În 19 şi 20 august s-a declanşat oficial lupta pentru şefia PNL, odată cu depunerea moţiunilor de candidatură de către Ludovic Orban şi Florin Cîţu, pentru congresul PNL ce urma să aibă loc în 25 septembrie.

La finalul lunii, în 28 august, a demarat şi competiţia internă pentru şefia USRPLUS, prin depunerea candidaturilor lui Dan Barna, Dacian Cioloş şi Irineu Darău pentru şefia viitoarei formaţiunii politice, congresul urmând să aibă loc în 2 octombrie.

Statul român a repatriat, în luna august, 49 de cetăţeni români, după ce talibanii au preluat conducerea Afganistanului în urma retragerii tuturor trupelor aliate.

USR iese de la guvernare, Orban pierde şefia PNL

Prima lună de toamnă a avut toate ingredientele negative necesare unui impact puternic asupra mediului economico-social şi politic din ţara noastră. Septembrie a debutat cu criza din cadrul coaliţiei de guvernare concretizată în 8 septembrie de părăsirea guvernului Cîţu de către miniştrii USR-PLUS, după ce în prealabil, în 1 septembrie, Florin Cîţu l-a revocat pe Stelian Ion din funcţia de ministru al Justiţiei, deoarece acesta din urmă a refuzat să îi dea avizul necesar pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă privind programul de investiţii Anghel Saligny.

După ruperea coaliţiei de guvernare de către partenerii de la USR, scandalul a continuat cu depunerea moţiunii de cenzură de către nemulţumiţii conduşi de Dan Barna şi Dacian Cioloş împreună cu cei de la AUR şi s-a finalizat cu alegerea lui Florin Cîţu ca preşedinte al PNL şi cu o moţiune de cenzură a PSD citită în Parlament.

În toată această perioadă, pandemia a luat un nou avânt şi ceea ce era denumit iniţial doar valul al patrulea avea să se dovedească un adevărat tsunami pentru sistemul de sănătate din ţara noastră. Astfel, dacă la întâi septembrie se înregistrau pentru 24 de ore 1443 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-Cov 2 şi 21 de decese, precum şi o rată de incidenţă la nivel naţional cu mult sub 1 la mie, până la finalul lunii jumătate din ţară a trecut de la scenariul verde al pandemiei la cel roşu. În raportarea oficială din 30 septembrie erau înregistrate pentru ultimele 24 de ore 12.032 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-CoV 2, 176 de decese şi o rată de incidenţă ridicată, care depăşea în multe locuri 3 sau chiar 4 la mie. Din cauza valului al patrulea al pandemiei şi a creşterii exponenţiale a ratei de incidenţă privind infectările cu Sars-Cov 2, Guvernul a aprobat, în 17 şi 23 septembrie, generalizarea utilizării certificatului digital covid, atunci când incidenţa depăşeşte 3 la mia de locuitori.

Piaţa asigurărilor – zguduită de prăbuşirea City Insurance

Guvernul Cîţu a reuşit să aprobe abia în luna septembrie prima rectificare bugetară din acest an şi a stabilit că în următorii şase ani va aloca 50 miliarde lei programului naţional de investiţii Anghel Saligny (aşa numitul PNDL 3). În acelaşi timp, majorarea constantă a preţurilor din energie consemnată la mijlocul verii a cunoscut un impuls puternic în prima lună de toamnă, fapt ce a determinat Executivul să iniţieze un act normativ privind compensarea facturilor consumatorilor casnici şi Camera Deputaţilor să voteze, în calitate de for decizional, legea privind consumatorii vulnerabili din energie. Conform actului normativ aprobat de Parlament, venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2053 lei, în cazul persoanei singure. Legea aduce o serie de modificări, cele mai importante fiind că actul normativ se va putea aplica începând cu data de 1 noiembrie 2021, şi creşte exponenţial numărul de beneficiari – de la 209.000 până la 524.000. Legea a fost promulgată în 16 septembrie de preşedintele Klaus Iohannis.

Tot în plan financiar, ar mai fi de consemnat falimentul societăţii de asigurări City Insurance, constatat cu întârziere de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În urma deciziei ASF, Guvernul a intervenit pentru plata despăgubirilor în cazul celor 3 milioane de asiguraţi la City, iar întregul scandal urmează să fie desluşit de procurorii din cadrul DIICOT şi DNA, precum şi de comisiile parlamentare care au audiat conducerea Autorităţii şi pe principalii actori din piaţă. City Insurance avea o cotă de piaţă mai mare de 45%.

Ar mai fi de consemnat, la finalul lunii septembrie, după ce Ludovic Orban a pierdut funcţia de preşedinte al PNL în faţa lui Florin Cîţu, vizita la Bucureşti a Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, care anunţa autorităţile centrale că ne-a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin PNRR, România ar urma să primească 29,2 miliarde euro pe parcursul următorilor cinci ani, în urma atingerii unor anumite borne, să realizeze numeroase reforme structurale spinoase şi să implementeze 107 proiecte de investiţii de digitalizare şi infrastructură – rutieră, de educaţie şi sănătate – care vor trebui finalizate până la finele lui 2026.

Guvernul Cîţu – demis de Parlament, prima lună de instabilitate politică

Valul al patrulea al pandemiei şi-a pus amprenta asupra activităţilor desfăşurate de autorităţi pe întreg parcursul lunii octombrie. Ceea ce era anunţat de specialişti încă din timpul sezonului estival, când Guvernul a renunţat aproape total la restricţii şi la măsurile de protecţie impuse, s-a adeverit în mijlocul toamnei, când numărul infectărilor cu tulpina Delta a virusului Sars-Cov 2 a crescut exponenţial, la fel cum a crescut şi numărul deceselor şi cel al persoanelor internate la secţiile de Terapie Intensivă ale spitalelor din ţara noastră. Unităţi medicale s-au confruntat din nou cu tragedii, aşa cum a fost cea consemnată în prima zi a lunii octombrie când secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa a luat foc, incendiul soldându-se în total cu zece persoane decedate. Vârful valului al patrulea a fost atins în 19 octombrie, când au fost înregistrate, în 24 de ore, 18.863 de noi cazuri de infectare cu Sars-Cov 2 şi 574 de decese cauzate de Covid-19. În aceste condiţii, certificatul verde Covid-19 a devenit obligatoriu pentru participarea la activităţile neesenţiale, iar elevii din învăţământul preuniversitar de stat au fost nevoiţi să intre în vacanţă în perioada 25 octombrie – 8 noiembrie.

Peste criza sanitară profundă, ţara s-a confruntat şi cu o criză politică, imediat după demiterea, în 5 octombrie, de către Parlament a guvernului Cîţu, în urma adoptării moţiunii iniţiată în luna septembrie de PSD. Bâjbâielile clasei politice au marcat întreaga lună, o propunere de guvern minoritar – Cabinetul USR condus de Dacian Cioloş (noul preşedinte al USR) – fiind respinsă de Parlament, în timp ce o altă propunere de guvern minoritar PNL-UDMR nu a mai ajuns la votul din plen, deoarece premierul desemnat Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul, în 30 octombrie, în urma eşuării negocierilor pentru alcătuirea unei majorităţi parlamentare.

Pe plan economic, ar fi de menţionat că cele trei agenţii internaţionale – Fitch, Standard&Poors şi Moody’s – ne-au păstrat sau chiar ne-au îmbunătăţit ratingul de ţară şi că Ecofin ne-a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, implicit, deblocarea avansului de 3,8 miliarde euro care a putut fi accesat până la finalul anului trecut.

În luna octombrie, înainte de demiterea de către Parlament, guvernul Cîţu a aprobat OUG 118/2021 privind compensarea preţurilor din energie, act normativ ce a fost trimis Camerei Deputaţilor şi Senatului, care l-au adoptat cu amendamente pentru a intra în vigoare la 1 noiembrie. Este vorba despre o compensare pentru 5,2 milioane de gospodării la energie electrică (aproximativ 13 milioane de persoane, ce înseamnă peste 65% din populaţia României) şi 2,2 milioane de gospodării conectate la reţeaua de gaze dintr-un total de 3,6 milioane, aproximativ, adică peste 65% din totalul populaţiei conectate la reţeaua de gaze. Guvernul Cîţu a estimat că 6 milioane de familii vor beneficia de aceste reduceri care vor apărea direct în facturi, fără că oamenii să facă vreun demers. Ministrul energiei şi premierul au spus că facturile plătite vor fi la nivelul lunii decembrie 2020.

Amintim şi demisia lui Ludovic Orban, fostul preşedinte al PNL, din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, funcţie ce a fost preluată interimar până la finalul lunii octombrie de vicepreşedintele Florin Roman, care ulterior a fost înlocuit de social-democratul Sorin Grindeanu. După demisia de la şefia Camerei Deputaţilor, în 26 octombrie Ludovic Orban a părăsit şi grupul parlamentar al PNL, iar demersului său i s-au alăturat ulterior încă 17 senatori şi deputaţi liberali, nemulţumiţi de modul în care acţionează noua echipă din fruntea partidului condusă de Florin Cîţu.

Noiembrie, luna în care PNL a readus PSD la guvernare

Criza politică generată de ruptura dintre PNL şi USR s-a sfârşit în ultima lună de toamnă, odată cu înţelegerea parafată de echipele de negociere ale PSD, PNL şi UDMR, care au ajuns la un consens pe programul de guvernare după lungi dezbateri tensionate, şi care au reuşit, în 25 noiembrie, în Parlament să obţină votul de învestitură pentru un nou guvern cu puteri depline, condus în calitate de prim-ministru de generalul în rezervă, Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării Naţionale. Pentru prima dată în istoria României s-a introdus principiul rotativei guvernamentale, în sensul că, după un an şi jumătate, premierul liberal va fi nevoit să demisioneze cu întregul Cabinet, care se va reconstitui cu aceeaşi componenţă, dar sub conducerea unui premier social-democrat.

Anterior votului de învestitură acordat guvernului Ciucă, noua alianţă de guvernare PSD-PNL-UDMR a schimbat conducerile celor două Camere ale Parlamentului. Marcel Ciolacu a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar Florin Cîţu a devenit al doilea om în stat, odată cu alegerea sa în funcţia de preşedinte al Senatului.

Prima misiune îndeplinită de guvernul Ciucă a fost aprobarea rectificării bugetare, în condiţiile în care deficitul pe primele zece luni ale anului 2021 era de 47,98 miliarde lei (4,03% din PIB). Astfel, în 26 noiembrie, guvernul Ciucă aproba ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară, menţinând ţinta de deficit asumată pentru acest an, de 7,13% din PIB. Conform rectificării bugetare aprobată de Executiv, veniturile bugetului general consolidat au fost majorate, pe sold, cu 5,1 miliarde lei, iar cheltuielile bugetului consolidat au crescut, pe sold, cu 6,2 miliarde lei, ponderea deficitului bugetar pe 2021 fiind menţinută la 7,13% din PIB, deşi deficitul (cash) creşte la 84,9 miliarde lei, iar creşterea economică este prevăzută la 7%.

Tot în 26 noiembrie, Adrian Câciu, ministrul de finanţe, a semnat acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă încheiat între Comisia Europeană şi România, în valoare de aproximativ 15 miliarde euro, bani care vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în PNRR.

În luna noiembrie, Banca Naţională a României a estimat o rată a inflaţiei de 7,5% şi, pentru a contracara avansul continuu al inflaţiei, a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,25%, la nivelul de 1,75% pe an, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,5% de la 2%.

Ar mai fi de consemnat summitul pe mediu COP 26 al ONU, ce a avut la Glasgow, şi care s-a soldat pentru ţara noastră cu parafarea înţelegerii între NuScale Power din SUA şi SNN Nuclearelectrica, prin care vom include în sistemul naţional de producere a energiei Reactoare Modulare Mici (SMR) până în anul 2028.

Bugetul pentru 2022, aprobat înainte de Crăciun

Ultima lună a anului trecut a fost una activă pentru noul guvern învestit, care a luat o serie de măsuri menite să pună în implementare programul aprobat de Parlament, printre acestea numărându-se aprobarea pachetului social şi aprobarea bugetului de stat pentru anul 2022.

În 15 decembrie, guvernul a aprobat implementarea, începând cu 1 ianuarie 2022, a pachetului social propus în programul de guvernare.

Prin două ordonanţe de urgenţă, Cabinetul Ciucă a aprobat majorarea alocaţiei de stat pentru copii, instituirea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi, majorarea cu 25% a pensiei minime, creşterea cu 10% a punctului de pensie, iar ulterior a decis şi acordarea unui sprijin în luna ianuarie, pentru sezonul rece, persoanelor a căror venit lunar nu depăşeşte 1600 lei.

După două zile, în 17 decembrie, Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă-trenuleţ privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

Guvernul Ciucă a aprobat, în 20 decembrie, proiectul de lege privind bugetul de stat şi proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022, acte normative care au fost dezbătute şi adoptate pe repede-înainte de noua majoritate parlamentară PSD-PNL-UDMR în comisiile parlamentare reunite în 21 şi 22 decembrie şi în plenul reunit din 23 decembrie.

După adoptarea de Parlament a bugetului de stat, Guvernul a decis, în 28 decembrie, prelungirea Programului IMM Invest şi a Subprogramului Agro IMM Invest, care beneficiază de un plafon pentru anul 2022 de 10 miliarde de lei.

https://www.bursa.ro/_rss

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here